Mașina de spălat făcea un zgomot nou.
Trei lovituri metalice, o pauză, apoi încă una, mai joasă. Daria, care își câștiga viața ascultând înregistrări deteriorate, nu reușise să identifice
În dimineața în care am început să modific mersul ceasului lui Anton Bîrsan, în oraș nu exista nicio urgență.
Transportul public funcționa. Rețeaua de apă nu înregistra pierderi. Cele patru
Unde ești, Natalia? Ce mai faci, cum o mai duci? Nu mai știu nimic de tine de mult, de prea mult timp.
Mai tragi de zile, ca 'nea Costică de funia clopotului din turnul bisericii de la marginea
Îmi aduc și acum bine aminte ziua aceea. Era spre sfârșitul lui iulie, într-o joi, cred. De zi sunt aproape sigură, pentru că joia venea mașina cu pâine și mama mă trimisese să iau două franzele. Pe
În mod categoric, lifturile nu sunt cel mai bun prieten al omului.
Ele sunt o invenție perversă care, sub masca unui ajutor tehnologic indispensabil, te plimbă prin cotloane doar de ele știute, cu
— Bună ziua, aș dori și eu un pat.
Vânzătoarea îmi zâmbește profesional:
— Sigur. Doriți doar pat sau… pat complet?
— Păi… pat. Să dorm pe el…
— Înțeleg. Cadrul de pat costă 700 de lei. Dacă doriți
Făcând curățenie în casa bătrânească a străbunicilor, am găsit în pod, într-o ladă veche de lemn, un caiet îmbrăcat în piele, surprinzător de bine păstrat. Nu avea titlu, nici numele
În copilărie, aveam un rol precis în pregătirea concediului: mă urcam pe geamantane ca să poată fi închise. Bunica apăsa dintr-o parte, bunicul trăgea din cealaltă, iar eu contribuiam cu toată
În fiecare dimineață, mergând spre serviciu, domnul Silviu trece pe o stradă îngustă, cu case pe ambele părți. Din loc în loc mai stă câte o mașină parcată pe jumătate de trotuar. Ia
Dacă Dumnezeu ar exista aici, pe Pământ, ca ființă, oamenii nu s-ar mai ruga Lui.
Oamenii s-ar comporta altfel decât în prezent, după cum le e felul.
Unii, temători de o judecată
Sunt mică. Mică rău de tot. Chit că am cu 5 ani, 3 luni și cinșpe zile mai mult decât alții: cred cu ardoaree că tot ce zboară se mănâncă: în ruptul capului n-ar putea vreun cineva să mă convingă de
Am închiriat, pentru un timp, o mică încăpere din lobul occipital al unei tinere comuniste spaniole, de vocea căreia m-am îndrăgostit când țipa în portavoce. Din primul moment al trecerii peste
Grig depășise de ceva timp complexul de inferioritate legat de etnia lui, acum era împăcat cu originile pe care le avea, oricum pe timpul verii nu putea nega evidența, așa că începuse să facă
Se înserează. Şi seara cade lin, ca într-o zi de vară, din cerul limpede şi cald, peste pământul învăluit în aerul domol al amurgului şi peste Dunărea liniştită, scăldată în lumina aurie a
Am pășit astăzi printre morminte, căutând trei minute de eternitate.
Ei le-au primit prin moarte, noi... așteptăm confuzi să înțelegem care ne e drumul, sau capătul, sau începutul dorințelor. Cum am
Ana închise uşa garajului şi urcă repede în maşină. După mai bine de patruzeci de ani de la cumpărarea primei maşini de spălat, Albalux 7, fabricată la I. M. Cugir, au decis să cumpere una automată.
Am cumpărat lapte la pungă. Este în termen și expiră tocmai la anu’… Mă tot gândesc, de ce dracu’ am cumpărat laptele ăsta? L-am luat pentru ea...
Dar sunt și avantaje! Acum pot sta în pat oricum:
Sun la ușă. Nimic. Mai sun o dată. Nimic. Ciocănesc. Nimic. Cânt, lovesc ușa cu picioarele, foșnesc o pungă de snacksuri. Nimic. Iese o vecină cu bentiță în cap și un coc caraghios și-mi zice că
E toamnă.
Frigul, cățărat pe umeri ca iedera pe gardul vecinului, arde gazul. Uneori îți vine să zbori spre țările calde, cum ai învățat prin clasa a doua. Dar îți amintești subit că ți-a crescut
Cimitirul pedepsiților
Morții își serbau centenarul. O dată, la o sută de ani, din zidurile Primului Palat, morții înviau să-și povestească coșmarurile. Nimic festiv, nimic distractiv, doar inima