Literatura română, de la Eminescu la poeții de azi

Dacă nu te fac părtaș experiențelor pe care le-am gustat din potirul aerat de trecere, vei avea privirea umbrită de veșmântul în care m-am înfășurat de vreme rea, de vreme bună, de intimitate și pritocire a esențelor. Poate că vreun poem cu rădăcini adânci în zâmbetul lumii se va ridica, totuși, în fața toamnei, iar tu îl vei dezgoli de frunze și mă vei îmbrățișa discret, ca o adiere, acolo unde numai îngerii au ochi și brațe,

Lumina se sprijină pe masă ca un obiect greu pe care nimeni nu-l mai mută de acolo. Se face seară dintr-odată, fără trecere, fără avertisment, ca și cum cineva ar fi tras o pânză neagră peste singurul ochi care mă mai privea. Aici, în interior, lucrurile nu mai au nume. Scaunul e doar o prelungire a oboselii mele, peretele e locul unde se termină aerul,

I. VOCEA Vera îi puse ziarul pe tastatură la opt și șaptesprezece minute. — Sandule, uită-te puțin aici. El avea în mână o jumătate de covrig. O lăsă pe un șervețel și își potrivi ochelarii. Pe prima pagină era fotografia conducătorului, făcută în timpul discursului de inaugurare a noului complex industrial. Sub fotografie, cu litere mari, apărea propoziția:

îmi place să cred că văd clar că am o distanță critică și un aer detașat dar cine ești tu de fapt dacă nu tot un desen animat cu pretenții de eseu și o teamă bine ascunsă că și tu ai fost neglijent imprimat? culoarea îți iese din contur

Nu m-a rupt moartea. m-a rupt liniștea de după. telefonul care nu mai sună. locul rămas liber la masă. zgarda rămasă în cui. analiza cu rezultate proaste. nopțile în care nimeni nu știe că te prăbușești.

Personaje: • VASILE — proprietarul casei • POMPIERUL — transpirat, cu intenții • POLIȚISTUL — calm, cu proceduri • VECINII — numeroși • BEȚIVUL • HOȚUL • ASISTENTA — din ambulanță, târzie • PĂRINTELE — evlavios

De-mi vei veni în poală, se va curba un „nu”, iar luna, fără umeri, va îmbrăca un „tu”; din buzunar o mierlă va scoate-un ceas de os, iar umbra ta sub masă va înflori pe dos. De-mi dai spre dezmierdare bărbie și manșetă, ți-oi prinde-n păr o gară și-n nasturi o planetă; cămașa ta va scoate din mâneci cai de mai, iar gulerul va ninge cu paseri peste rai.