Comentarii
Explorează discuțiile comunității Poezie.ro
832.792
Total
12
Azi
6
Autori activi azi
-4
Tendință față de ieri
528.088 rezultate
Însă, nepăsarea nu duce nicăieri! Un discurs trist, dar în care dorința de liniște, libertate și truism se regăsesc pregnant!
Pe textul:
„în alergarea mea spre nicãieri" de Tudor Gheorghe Calotescu
0 suflu
Context
Sistemele de apreciere ale site-ului sunt vectori importanti in stimularea creatiei si cultivarea unei lecturi atente.
Din nefericire, in faza actuala, site-ul, fie ca este vorba de sectiunea romana, franceza sau engleza, blocheaza postarile care, totusi, justifica existenta insasi site-ului.
Este ceva ce nu inteleg eu aici ?
Din nefericire, in faza actuala, site-ul, fie ca este vorba de sectiunea romana, franceza sau engleza, blocheaza postarile care, totusi, justifica existenta insasi site-ului.
Este ceva ce nu inteleg eu aici ?
Pe textul:
„Despre noul site, o facilitate pe zi" de Radu Herinean
Recomandat0 suflu
Context
Foarte ingenioasă poezia! Mi-a plăcut jocul de imagini și ritmul care te poartă natural până la final. Repetiția lui «Îți scriu» creează impresia unei iubiri încăpățânate, care caută orice cale să ajungă la destinatar, iar ultimul vers aduce un zâmbet și închide poemul excelent. Felicitări!
Pe textul:
„De fapt, nu sună întotdeauna de două ori." de EDUARD Lupașcu
Recomandat+1 suflu1
ContextFoarte frumos! O poezie care vorbește simplu despre lucruri profunde. Finalul este excelent și dă întregului text o forță aparte. Felicitări!”
Pe textul:
„ce este ea" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu1
Context
Normal, "un umor" am vrut să scriu. Nu știu de unde-a apărut "o"!
Pe textul:
„De fapt, nu sună întotdeauna de două ori." de EDUARD Lupașcu
Recomandat0 suflu
ContextEste puțin enervantă repetiția, dar cred că tocmai aceasta-i ideea. (!) Fără a veni cu rime neobișnuite sau întorsături de frază cu efect, textul are o umor îmbrăcat în haina sarcasmului și o parafrazare îndrăzneață a unui titlu de film (celebru). Măsura de 17 silabe, cu emistihuri de 9 și 8 silabe, am utilizat-o și eu de multe ori. Așadar, e o măsură dragă și mie.
P.s. Am observat că pui mereu punct la sfârșitul titlului. Nu e ceva nemaîntâlnit; deci, nici o marcă personală.
P.s. Am observat că pui mereu punct la sfârșitul titlului. Nu e ceva nemaîntâlnit; deci, nici o marcă personală.
Pe textul:
„De fapt, nu sună întotdeauna de două ori." de EDUARD Lupașcu
Recomandat+1 suflu1
Context
Tudor, acum că s-au terminat meciurile de ieri și am avut timp să îmi ling rănile pentru eliminarea celor cu „capul verde”, am ceva timp pentru a monta restul poemelor. Nu pot însă să încep fără o lămurire din partea ta: cum se numește prima poezie trimisă acum câteva zile pe site, cu vocea, creditată clar greșit: fericirea ocupă un spațiu mult prea strâmt. De asemenea trimite-mi o scurtă înregistrare în care te prezinți și citești acest titlu. Mersi mult.
Pe textul:
„toatã moartea izbãvitoare într-o singurã prizã" de Tudor Gheorghe Calotescu
Recomandat0 suflu2
Context
Chiar asa, pur si simplu! Mi-a placut mult textul si imaginile care imi sunt cunoscute de cand locuiam in carteierul Pantelimon!
Pe textul:
„tramvaiul lui scaraoțchi" de Doru Mihail
Recomandat0 suflu
Context
soluția așteptată este cuvântul PĂPUȘĂ (păpușa porumbului - știulete, păpușa - jucărie, păpușa... dogarului)
Pe textul:
„Ghicitoare 822" de Miclăuș Silvestru
0 suflu1
ContextDa, pentru că „firescul” acționează asupra noastră printr-un mecanism invers. Un marșarier al previzibilului. Și iată diagnoza sentimentului colectiv al rușinii. Iar tu ai născocit pe scheletul unei scheme carteziene povești pentru câteva nopți bune. Felicitări! Și să auzi ce bine se aud, rostite!
Pe textul:
„cât de complicat e firescul" de Tudor Gheorghe Calotescu
Recomandat+1 suflu
ContextIci c'est Parnas! Nu voi spune mai multe, pentru că le-a spus Doru mult mai bine înaintea mea. Doar că prezentarea ta este atât de condensată, ca duciurile dintr-un târg de pe malurile Bosforului. Iar sugestia auditivă a trompetei la Miles și la Clint Eastwood (vai ce bine că ai eludat pianul, pentru că Gran Torino m-ar fi deraiat de la feeling) mi-a transmis ceva gen: noir-ul e doar un gen cinematografic într-o junglă de genuri și subgenuri. Felicitări! Poate spargi gheața și îi dai glas, pentru Radio Agonia... Ar fi superb.
Pe textul:
„Zarurile au fost aruncate" de Maya Vramita
Recomandat+1 suflu1
ContextFelicitări Jolán, nu te-am citit câteva săptămâni și iată-mă surprins de maturitatea ta. Lingvistic nu te-ai maturizat, DAR SĂ NU O FACI! Și nu pentru că limba ta română nu e perfectă, ci pentru că ai o anumită sensibilitate pe care dacă ți-ai dresa-o nu ai mai fi tu. Și permite-mi să închei cu ceva ce nu aș vrea să fie perceput drept o comparație nepotrivită: cunoscătorii știu că geniul lui Rebreanu se datora în primul rând faptului că era un vorbitor fluid de limbă maghiară și unul foarte controlat și temător de limbă română. De aici realismul care avea să îl prefațeze pe Camil Petrescu. P.S. Ieri ascultasem în program unicul tău poem trimis la Radio Agonia: „simplitatea care ne strigă pe nume”. Nu ți se pare că aici avem un dezechilibru ce trebuie corectat? :)
Pe textul:
„Femeia care nu înflorește la comandă" de Jolanda Lászlò
Recomandat0 suflu1
ContextCitesc și mă opresc aici: „în golul dintre douã cuvinte este atâta poezie
cât îţi poţi permite sã accepţi
toată durerea facerii şi desfacerii”. Concentrat, crispat și totuși atât de cartezian încât nimic nu mai poate irita, nu mai poate rașcheta pe câtă oază de sens transmite „golul dintre două cuvinte”, acele necuvinte altfel surprinse de tine în epură. Am citit un text puternic, masculin și totuși cu un picior în Parnas, încât nu mă pot stăpâni să nu te rog să îl pui și pe voce. Felicitări. Nu am mult timp zilele ăstea, dar cât am, sunt fericit să îl investesc în astfel de poeme.
cât îţi poţi permite sã accepţi
toată durerea facerii şi desfacerii”. Concentrat, crispat și totuși atât de cartezian încât nimic nu mai poate irita, nu mai poate rașcheta pe câtă oază de sens transmite „golul dintre două cuvinte”, acele necuvinte altfel surprinse de tine în epură. Am citit un text puternic, masculin și totuși cu un picior în Parnas, încât nu mă pot stăpâni să nu te rog să îl pui și pe voce. Felicitări. Nu am mult timp zilele ăstea, dar cât am, sunt fericit să îl investesc în astfel de poeme.
Pe textul:
„toatã moartea izbãvitoare într-o singurã prizã" de Tudor Gheorghe Calotescu
Recomandat0 suflu2
ContextTudor superb acest poem, chiar e nevoie de el pe Radio Agonia. Mi-ai trimis un text „te lași călcat în picioare de fluturi albi”, cel puțin la fel de bun cu acesta, care însă poartă acest titlu. E clar că s-a strecurat o greșeală și că asta mă transformă pe mine într-un nesătul care îți voi cere următoarele lucruri: 1. trimite-mi o înregistrare foarte scurtă în care doar îți rostești doar numele și titlul poeziei pe care deja am montat-o și care din această seară s-a alăturat tuturor celorlalte poeme cu care ne mândrim la Radio Agonia. Voi lipi eu fără probleme aceste două fonograme. 2 trimite-mi și acest text, cu introducerea după modelul anterior: prenume, nume, titlu poezie și poezia în sine. Pot să îți spun că înregistrarea este foarte bună, deci repetă aceeași manieră. 3. trimite-mi, când îți faci timp și alte texte. Locul tău este alături de noi. Mulțumesc mult, aștept.
Pe textul:
„fericirea ocupã un spaţiu mult prea strâmt" de Tudor Gheorghe Calotescu
+1 suflu
Context
Jolanda, ceva-mi spune că ai un șef mișto. Aia cu doi „i” la „succesuri” n-am prins-o. În schimb, apreciez inovația sub orice formă („Să aprobe orbește orice chef sau poftu' / Unui același management profund imbecil.”), plus că ador sensurile absconse, ca de pildă: „Și te privesc de sus, din alte țări, / În timp ce tu te stingi pe un regim minim.”
Pe textul:
„Balada "boului" de performanță " de Jolanda Lászlò
0 suflu1
Context
Adriana Baxan ... îţi mulţumesc frumos pentru timp acordat, pentru venire aproape şi pentru paşii tăi printre cuvintele mele închipuite, demult ... mă iartă pentru respiraţia dintr-un târziu fără vină ... la bună citire.
Pe textul:
„cât ți-ar lua" de Florin Andor
0 suflu
ContextTrebuie să recunosc: nu m-am gândit atunci când am recomandat poezia la interpretările plauzibile ale lui Doru Mihail. Am apreciat textul în ansamblu, chiar dacă sunt cam multe metafore, realizate fie prin definiție poetică, fie sintagmatice. M-am gândit și la „muzica unei vieți” (ca să repet un titlu de roman al lui A. Makine, mai degrabă, la muzica ființei), și la ecourile acestei muzici în trăirile, gândurile, chiar în întreaga ființă a celuilalt. Da, eu am citit textul ca pe o poezie de dragoste, dar nu una desuet-sentimentaloidă, ci una cerebralizată, menită să transmită emoție estetică.
Pe textul:
„sonatină" de adriana baxan
Recomandat0 suflu1
ContextŞtefan Petrea ... vă mulţumesc frumos pentru o trecere!
Pe textul:
„Filigran pe coada ochiului" de Florin Andor
0 suflu
ContextDa, infernul din tramvaie, la care s-ar putea adăuga și „ploicica” spre stingerea focului!
Mie mi-a plăcut textul acesta. Nu spun de ce, că ar trebui să mă intind pe multe rânduri. Mi-a plăcut așa, pur și simplu. Sau de-aia!
Cred că ai făcut niște modificări în text, fiindcă a dispărut recomandarea. Poate intenționat, că nu îl consideri un text demn de de ilustra-ți pană. (!)
Mie mi-a plăcut textul acesta. Nu spun de ce, că ar trebui să mă intind pe multe rânduri. Mi-a plăcut așa, pur și simplu. Sau de-aia!
Cred că ai făcut niște modificări în text, fiindcă a dispărut recomandarea. Poate intenționat, că nu îl consideri un text demn de de ilustra-ți pană. (!)
Pe textul:
„tramvaiul lui scaraoțchi" de Doru Mihail
Recomandat0 suflu1
Context
de acord cu Doru, cu puțin efort se poate sublima într-un text frumos
(exemplu: repetitia ”mă prefac/că sunt bine” - câteva rânduri mai jos ”prefăcându-mă că sunt bine”)
(exemplu: repetitia ”mă prefac/că sunt bine” - câteva rânduri mai jos ”prefăcându-mă că sunt bine”)
Pe textul:
„Supraviețuire" de Negru Nicolae
0 suflu
Context