Sari la conținutul principal
Poezie.ro

Comentarii

Explorează discuțiile comunității Poezie.ro

834.297

Total

3

Azi

2

Autori activi

+3

Tendință

528.779 rezultate

Gabriela SzaboGS
Gabriela Szabo·
...acest între...pentru că uneori și alteori.. fascinantă geografia sentimentului. Nu poți decât să-ți inunzi pieptul cu zâmbete..să spui , femeie fiind, Ahhh! Femeia!
Minunat poem.Admiratie!

Pe textul:

„Je dirai malgrè tout que cette vie fut belle" de Alexandru Manta

Recomandat
0 suflu
Context
Gabriela SzaboGS
Gabriela Szabo·
un vers care se caută firesc, visând. rezonabilul naște întrebări, iar răspunsurile, undeva la capătul rândului, îl așează în Ființă!
Cât de frumos!:)

Pe textul:

„dilema poemului" de George Pașa

0 suflu
Context
Mihail DoruMD
Mihail Doru·
Marius, am citit poezia ta de două ori. Prima dată n-am înțeles nimic, a doua oară am început să pricep de ce. Pare să existe o idee (minim!) numai că, până s-o pui pe hârtie, limba română pățește tot felul de nenorociri. Substantivele se împiedică de verbe, acordurile o iau care încotro, iar sintaxa, după ce încearcă o vreme să facă ordine, își bagă picioarele și pleacă. Nu zic că n-ai avut ceva de spus. Zic doar că, dacă ai avut, ai reușit să ascunzi minunat

Pe textul:

„Șinșila" de Marius Ghilezan

0 suflu
Context
Mihail DoruMD
Mihail Doru·
Poemul are ceva baladesc, o anumită solemnitate a rostirii, cu temple, aripi, nimburi și alte accesorii ale înălțării. Caliope, muza poeziei epice, justifică, desigur, amploarea demersului. Bine, mie mi-a venit în minte inclusiv madam Caliopi a lui Caragiale, despre care, judecând după numele date copiilor, putem presupune că avea, la rându-i, niscaiva afinități literare. Rimele (pentru că la ele voiam, de fapt, să mă uit) apar! Nu ostentativ, ci din loc în loc, la distanțe uneori considerabile, probabil pentru a nu stânjeni zborul. Unele se întâlnesc, altele n-au pretenții... Finalul, în schimb, mi se pare deosebit de interesant prin evocarea dovezii materiale a întregii aventuri spirituale, respectiv bătătura provocată de patima scrierii. Eu cre' că merită!

Pe textul:

„Pe aripile Caliopei " de Bianca Raileanu

0 suflu
Context
Mihail DoruMD
Mihail Doru·
Pas d’accord avec! (cum ar zice un celebru pas-d’accordist). Eu cred că tinerețea ne-a fost dată spre unică folosință îndelungată, precum pielea de șagri. Cu tot chagrin-ul aferent, firește. Acuma, depinde și cum o întrebuințezi. Unii o cheltuiesc în câțiva ani, iar alții o păstrează cu atâta grijă, încât ajung bătrâni fără s-o fi folosit.

Pe textul:

„Tinerețea nu ne-a aparținut niciodată" de Denisa-Elena Haiduc

0 suflu1
Context
Carmen SorescuCS
Carmen Sorescu·
A apărut o eroare. Vă rugăm încercați din nou. - Aceasta este eroarea care apare; din păcate, nu este reparată, așa că voi mai scrie și acest comentariu tehnic, în care să fac click pe distincție. Stea.

Pe textul:

„14 noiembrie: Spectator la propria viață" de Dascalu Mihai

0 suflu
Context
Carmen SorescuCS
Carmen Sorescu·
Atmosfera de aici te-a dus și pe tine cu gândul la toamnele de demult, gutui, lemne arse; acum este o clădire de birouri geometrică, laptop, de unde rezultă că tehnologia nu ne influențează străile prea mult. Mi-a plăcut: liniștea care nu avea nimic din graba vinovată a duminicii, sâmbăta nu e o eliberare, ci momentul de stat față-n față. Chiar menționarea acestor zile de weekend face ca timpul să stea puțin și să scrii. Singura mică observație este la repetarea de 3 ori a cuvântului „rece”; poate, dacă ai găsi câteva sinonime, ar ajuta și mai mult textul. Își dau stea, apăs butonul, însă nu știu dacă va funcționa și dacă editorii au văzut sesizarea mea pe email prin care spun că nu apar stelele pe texte. Stea.

Pe textul:

„14 noiembrie: Spectator la propria viață" de Dascalu Mihai

0 suflu
Context
Florin AndorFA
Florin Andor·
Liviu… ți-ai dat cep din textul acesta și te-am sorbit (printre cuvinte) ca pe o vină aproape teologică, pe îndelete, să nu ajungă nicio picătură din bunătatea asta în gura pământului. Am rămas pentru a împărți pedeapsa ta, pentru acel Absolut fără majusculă. Am luat aminte și apoi m-am rugat, pentru că: ai ras o votcă dublă, pentru recunoașterea nesiguranței (și ți-am admirat, mai apoi, curajul procurat din exterior, din contrabandă); ți-ai citit poeziile în fața oglinzii (palma aceea venită din interior ar putea fi un cititor de contoare dat naibii); ți-ai lepădat haina unei anumite solemnități, într-o autodepreciere cu gust: „sau nu i-a plăcut zarzavatul meu numit poezie”; ai transformat ironia într-o aparentă supunere, promițând să reciți după gustul celui din oglindă; ai acceptat ca poetul să primească recompensa rezervată unui prieten bun al omului: „și-mi va întinde un os” (acel „a mic” pare să ironizeze și o anumită vanitate poetică). Adevărata libertate ar fi să dăm peste cap încă o votcă, împreună (privindu-ne unul în oglinda celuilalt, tu recitând). Dacă mai dai o tură, mai vin. Mă iartă pentru felul în care am văzut. La bună citire!

Pe textul:

„a mic de la Absolut" de Liviu Nanu

0 suflu1
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
Ha, ha, tot ce poți spune despre viața asta este că e frumoasă, redusă la empiric!

Pe textul:

„Je dirai malgrè tout que cette vie fut belle" de Alexandru Manta

Recomandat
0 suflu1
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
Prezență matură, cu o filosofie de alura lui Cioran.

Pe textul:

„Stare de prezență" de Alexandru Mărchidan

Recomandat
0 suflu1
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
Camelia, ai aici nu baladă, nu cronică, ci o relatare în versuri despre o lume actuală cu multe umbre și puține lumini. Deși pare simplu scris, este o revoltă existențială. Mi-ar păcea să te ascult la Radio Agonia!

Pe textul:

„Cronica sâmbetei: Balada vrabiei cu condei" de Camelia Oprița

Recomandat
0 suflu1
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
Mihai, ai aici un discurs care mie îmi place pentru că are ceva subtil, ascuns, tocmai pentru a face o demonstrație de magician, de a simți, trăi, pipăi, atinge ceea ce suntem, ceea ce însemnăm. Este o lecție a cuvintelor. Felicitpri!

Pe textul:

„Lecția despre noi" de Dascalu Mihai

Recomandat
0 suflu1
Context
Mihail DoruMD
Mihail Doru·
Citindu-ți poemul plin de metafore, m-am oprit cu deosebită plăcere la „te izbești de unul singur, / pentru adieri la pupa dorului”. Și asta după ce înoți prin tăceri, te lovești de icoane, sari în toți pereții, iar un gând lunatic te trage de gene într-o cădere din care te ridici direct pe puntea unde merg încolonate rugăciunile îngerilor... Oare de ce m-am dus cu gândul la un montagne russe? Probabil pentru că, după atâtea răsturnări de situație, am simțit nevoia să mă țin și eu de ceva. De sens, bunăoară. - Care este! Un sens al sensurilor. Citit cu placere!

Pe textul:

„Construcție" de Iulia Dragomir

Recomandat
0 suflu
Context
Mihail DoruMD
Mihail Doru·
Zvera, remarc cu plăcere că, într-o vreme în care toate se scumpesc, ai reușit să păstrezi ceva din belșugul de altădată: sentimentele, suferințele, strămoșii, sângele, stelele, ba chiar și câteva miliarde de stele, ceea ce, la prețurile de azi, nu-i puțin lucru. Mi-a plăcut mai ales că urcușul se face singur. Salut această inflație de metafore cum altfel decât cu deosebita prețuire!

Pe textul:

„Aleasă Fiică de Împărat" de Zvera End

0 suflu1
Context
Eugen SumanES
Eugen Suman·
Mi-a placut felia asta de viata, ai publicat vreun volum de proza scurta pe undeva? Ti-am citit si poeziile, mi se pare ca si acolo am gasit, de fapt, tot proza scurta.

Pe textul:

„O chestiune tratată la rece" de Mihail Doru

0 suflu1
Context
George PașaGP
George Pașa·
Corectează: " nu stia", "batea". Adică:
Dacă de "ș" ți-este milă/pune-i, te rog, o sedilă! Iar lui "ă" dă-i o căciulă,/că-i răcoare în celulă!

Pe textul:

„parcã în ciuda apocalipticelor calendare" de Tudor Gheorghe Calotescu

0 suflu1
Context
Alexandru MantaAM
Alexandru Manta·
"la geam se lasă amurgul.
— vino să vezi cerul.
mă târăsc până la pervaz.
afară, peste blocul de vizavi, cerul e roșu-murdar,
iar în stânga, chiar deasupra antenelor,
se întinde o dâră violetă,
ca o vânătaie pe o pulpă de pui.
— ce zici? întrebi, fără să te întorci.
— a cam fușerit-o la finisaje.", cam asta e traducerea pe limba ta a gândului meu laic. Frondă?

Pe textul:

„Gând lactic" de Mihail Doru

0 suflu1
Context
George PașaGP
George Pașa·
Deși repetițiile acelea anaforice pot părea simpliste, ultimele două versuri salvează textul din monotonie, nu doar prin schimbarea perspectivei, ci și prin puterea lor de sugestie. Această modalitate de organizare a discursului nu este ceva nou, dar aici cred că își manifestă eficiența.

Pe textul:

„numește răul și te vei elibera" de Zburlea Ariana

Recomandat
0 suflu1
Context
George PașaGP
George Pașa·
Foarte inspirat titlu, cu o ambiguitate care, e drept, îmi cam dă bătăi de cap. Dintre toate valențele acestuia pe care le am în cap, l-aș alege pe acela prin care este exprimată relația dintre un „acum” real, manifestat prin simultaneitatea/succesiunea de alte „acum-uri”, și un „acum” potențial (ca un fel de „ce-ar fi dacă?!”), aflat și el în aceeași succesiune/simultaneitate.
Ce mi se pare de apreciat la acest text este, în primul rând, modul cum se face textualizarea, ca și cum imaginile cu succesiuni, schimbări de planuri/de perspective ar fi expresia unui altceva posibil. „Dimineața” și „pasărea”, alături de „acum-uri” și „cum-uri”/„ca și cum-uri” îmi par a fi termenii jurul cărora se organizează discursul poetic. Sigur, și „artefactul”.
Sunt multe de spus, dar las cititorului libertatea propriei înțelegeri; eu doar recomand textul acesta spre lectură.

P.s. Nu știu dacă în final ai vrut să scrii chiar „artefaptul” (nu ar fi ceva rău, dimpotrivă) sau e doar o eroare de tastare. Înclin să cred că voluntar ai ales forma „artefaptul” (drept gest artistic întemeietor). :)

Pe textul:

„ Acum-uri ca și cum-uri " de Veronica Văleanu

Recomandat
0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
O poezie tristă, în care viserica este singurul spațiu în care cel de aici se mai poate întâlni cu cineva pierdut în lumea de dincolo. Jocul lingvistic din titlu nu mi se pare nicidecum forțat, ci exprimă tocmai ceea ce mai poate păstra legătura sacră dintre îndrăgostiții pierduți unul de celălalt.
Frumos text, Radule!
Recomand spre lectură!

Pe textul:

„Viserica" de Radu Tudor Ciornei

Recomandat
0 suflu2
Context