Atelier Literar

Sub cripte Mi-e teamă să strig, să nu mă audă vecinii, să creadă că-s un nebun îndrăgostit. Sub pământ, reînviat. Mi-e teamă să strig din adânc, să nu creadă că trebuie să mă scoată mort

Efect fluture Plecări rapide după ce facem dragoste la apus, repetate după clipe de tandrețe, după ce transpirația noastră se face cascadă. Sau, uneori, plecări după ce te trezești brusc,

Eu în mod ciudat, pentru că nu te-am uitat, Deși am vrut, deși de-atâtea ori am încercat, Tot c-un Scorpion matur m-am combinat, Aparent doar să te văd pe tine-n el și înșelat... Tu m-ai rănit

mă plimbam ieri seară prin oraș și trec pe lângă o clădire veche la marginea parcului pe care scria cu litere mari MUIE STEAUA e acolo de când eram eu mic și încă stă în picioare chiar dacă bunicu'

A venit, a venit umbra, Acoperă-mi toamna cu ceva, Cu ultima toamnă rece sau mai bine cu toamna ta. Bluza de pijama are, sper, urme de ruj Și ce plouă, plouă tare peste Cluj. Ce fericite sunt

pune ceva pe tine, e frig, ti se vor țuguia sfârcurile… … dac-ai şti cât erau de tâmpiți alchimiştii daoişti, căutau elixirul vieții şi au dat de praful de puşcă... ...nu, nu sta aşa în fotoliu, ți

mi-am șters sudoarea de pe frunte aici se oprește neamul nostru am tăiat o găină pe prag să văd ce mai are omul în el când se golește de frică n-a curs niciun psalm n-a ieșit nicio lumină doar un

ploua, pe dinlăuntrul tău cu picături fine de alabastru şi te priveam dintr-un târziu, aproape îngăduit acolo ca pentru un joc dintr-un alt joc ceva bizar, cu doi soldăţei de plumb aveai multe răni,

valuri corespondente transmisie în direct sentimentele se înalță din furnale deasupra mării câte gânduri unele de mult s-au înecat salvamarii privesc marea nu pot cuprinde cât cuprinde un

există oameni care dispar înainte să moară corpul continuă ca un animal bine dresat își cumpără pâine răspunde la telefon spune mulțumesc doar sufletul a fost mutat în altă specie nimeni nu

ceață înconjurând stânca stearpă poezia plutește în jurul meu aproape tangibilă aproape albă aproape învelind aproape caldă aproape gri aproape vuind aproape albastră aproape rece aproape

Eu, sincer, nu știam de dumneata și-n stilul neoclasic, hexametru, nu-ți pot mărturisi că știu sau că-mi doresc a scrie... Nu-s cel mai fin rimeur, dar eu, cea strange, neeminesciană, fulgurantă și

Acolo, De unde se desprind ramului Frunze care cad visând că zboară, În locul acela din care-au crescut Sorbind din seva lemnului Și din adânc plin de aer, E ochiul ce privește Peste

Dacă aș fi un om de știință aș ucide timpul pentru a putea privi o eternitate în ochii tăi. Cum naiba pot unii să spună că lumea se va sfârși într-o zi? Multe lucruri au un

ZILELE S-AU SCURTAT, IAR NOPȚILE AU DEVENIT MAI LUNGI și mai răcoroase. Oamenii dorm mai bine, sînt mai zîmbitori și mai amabili, alcoolul curge mai lesne pe gît. Și discuțiile din cîrciumă sînt mai

Sunt suflet, e vară și-s gropi în oraș, copiii mă strigă "băi, nene!", Cu rânjet m-așteaptă celebrul luntraș, și-i curge răbdarea prin vene. El știe că știu că el știe că știu nisipul - mi-e piele