și mai vârtos decât zăpada

Luiza, e atât de ofertant poemul tău încât cu foarte greu mă abțin să nu dau drumul iar la o leapșă. Iar tu gemeai că mă voiai mai lungă și mai puțin pioasă e strofa mea preferată.

Așa îmi place mie să cred că ar arăta astăzi o clonă de Miron Radu Paraschivescu cu Labiș și Ana Blandiana din anii de debut. Sau când descopăr că există și „autoblestem”... Luiza are capacitatea de a transforma un autobuz într-un hotel de 5 stele care, culmea, funcționează ca cercel cu peruzea. Un vehicol plin de semnificații atât ca lexicm cât și ca sintaxă sau morfologie. Încă un lucru bine făcut :)!

Spui ca ai rămas ca femeia dinaintea mărului și m-am dus cu gândul la Eva lui Blaga, "femeia ascunde sub pleoape o taină
şi-şi miscă geana parca-ar zice
că ea ştie ceva,
ce noi nu ştim,
ce nimenea nu ştie,
nici Dumnezeu chiar" Felicitări, text memorabil!

Și eu m-am oprit puțin la comparația „am rămas/ ca femeia înaintea mărului”. Pe urmă, acele inversiuni sintactice cu perfectul compus m-au convins că sunt în acord cu rezonanțele psalmice ale conținutului, deși unii ar putea spune că sunt arhaice.
Cred că aș fi recomandat și eu textul, dar nu mi-a plăcut finalul. În plus, glumind puțin, fie dracul cât de negru, dar, cum se zice, ai văzut tu drac mort?! Așa, cum să-i faci pomana?!

Începând de astăzi, ai rolul de autor de încredere, putând publica texte și comentarii fără aprobarea editorilor.
Mult succes! Te așteptăm să cometezi și textele colegilor.