Poezie
Au bonheur des dames
1 min lectură·
Mediu
au bonheur des dames
se probează vise în cabine deschise.
Femeile își varsă trupul în clepsidre
din care ies mai mici decât au intrat,
cu trăsături efemere puse-n vedere,
și-mbrăcate-n dantele
au bonheur des dames
femeile plâng înainte de probe,
au dinții albi,
părul mai des
decât le-ar permite genetica
în oricare variantă
a dansului cromozomilor.
Aici esteticul se vinde la kilogram,
frumusețea se croiește după tipar,
corsetul se strânge
până când aerul devine formă.
au bonheur des dames
femeile se îndeasă în ele însele
până la marginea trupului
și suspină
cu păreri de rău
pentru că au uitat
cine le-a pictat cerul.
Apoi ies cântând,
cu rochii foșnind în jurul lor,
rochii-balon,
suficiente cât să se ridice spre Icar
și spre ceilalți eroi inventați
care au umezit paturile lumii.
au bonheur des dames
Uite, cum sparg mărul cu dinții,
elegant.
Uite, mi-am pus atâtea straturi de mătase
încât nici eu nu mai știu dacă sunt
îmbrăcată.
au bonheur des dames,
femeile sunt quasi
zâmbesc pseudo
și simt cvasi.
17189
1
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Luiza Simion
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 169
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 40
- Actualizat
Cum sa citezi
Luiza Simion. “Au bonheur des dames.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/luiza-simion-1/poezie/14205218/au-bonheur-des-damesComentarii (7)
Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.
ZEZEZvera End✓Mi-a placut mult "până când aerul devine formă". Esti mare scriitoreasa, mare!
0
DMDistincție acordată
Luiza, într-un paradis atât de quasi-pseudo, iată că tu ai reușit nu doar să aprinzi un bec de „tainică veioză”, cum frumos scria Floare Petrov într-o poezie al cărei titlu îmi scapă, ci să aduci și un aer mezzo simpatic, mai ales prin rimele strecurate ici-colo, pe furiș. Ceea ce, între atâtea corsete, tipare și eroi care au umezit paturile lumii, e aproape indecent de plăcut.
0
GPDe regulă, sunt împotriva franțuzismelor și englezismelor din poezii, dar aici chiar se potrivește laitmotivul, are ceva din parfumul de epocă al grădinilor de la ”Iunion”, când Zița și Veta se duc la „comediile alea ale lui Ionescu”. (!) Însă, cum aici nu este o poezie de „pansion”, nici măcar de „pasion”, spun că am remarcat, de această dată, întregul text, cu ironia și autoironia sa, cu ludicul său, acentuat de rimele interioare aleatorii, cu tot farmecul feminității, vis al oricărui erou inventat care „umezește paturile lumii”. Sigur, textul aduce în prim-plan visul de fericire al oricărei femei, în care până și aerele capătă formă estetică. (De umplutură, pseudo sau cvasi, asta nu mai știu!)
Dincolo de tonul comentariului de mai sus, am apreciat în mod sincer textul și l-am luat în serios, adică nu l-am recomandat în bășcălie.
Excelsior!
Dincolo de tonul comentariului de mai sus, am apreciat în mod sincer textul și l-am luat în serios, adică nu l-am recomandat în bășcălie.
Excelsior!
0
AMZola, paradis, femei care (se) cumpără, interesant, când eram mai tânăr am scris și eu un text inspirat din Zola, romanul Nana, e tot din aceeași serie cu Paradisul, despre femeile care se vând. Sper să-l găsesc și să-l arunc în cușca leilor
1