Mereu mi-am dorit
nu ca moartea să se oprească,
ci eu să mă opresc pentru ea,
lângă mormântul meu plumburiu.
Și dacă poimâine ar fi început fără mine, m-ar fi dus
prin copilăria mică, să-mi
Pregăteam arsenicul rodnic
și-aud două-trei bătăi la ușa mea:
Invitați neașteptați,
căutând pe nepusă masă
să intre la mine-n casă.
Bine au și venit!
Zero plocoane, credeam,
asta-mi mai lipsea,
și-i
A venit toamna,
Recită Nichita de pomană
Și zicea de frunze uscate,
despre amintiri mâncate
care se scufundă-n băltoace
și copilul zace
la mă-sa-n brațe.
Toamna asta,
of-uri și văitat,
măi, e
E vară,
papagalii fluieră descreierați,
imitând stăpâni neajutorați.
E vară,
și-mi cântă Rebetiko;
pe coastă
răsună-n piept și-n refren
un viitor obscen.
E vară,
mă gândesc la un clișeu latinesc:
e
Nu are sens,
c-am fost poezii,
da' fără rime;
Treapta descendentă
a situației noastre
(aș fi vrut să spun a iubirii)
și încă ascultam
îndrumări chirurgicale
despre cum ar trebui să mă comport.
Pe o
Mă gândeam la neoplatonism,
știi,
cum a influențat ceea ce iubim noi atât de tare?
Și am ajuns cumva la tine
și-mi dau seama că n-ai fost
niciodată
prea departe de mine.
Fotografiile de pe
Și-ncerc
triunghiul semiotic,
biometricele se îmbunătățesc.
Inteligență nouă
din stânga-n
dreapta.
Și-ncerc să pictez un peisaj,
un vis spulberat.
Și-ncerc să înțeleg
inducții,
deducții.
Îmi bat
Poussin și încă câțiva,
un Kepler de fundal,
evident e 3 și un pic,
n-am somn.
pe noptieră am un jurnal,
o parabolă,
ceva ediție din secolul al XV-lea,
Gutenberg era?
Îmi pierd timpul uitându-mă pe
Mercur în retrograd,
Venus în blănuri;
știi că n-am treabă cu sintagme, horoscoape
și cu Wanda nu vreau să mă asemăn.
Diferite culori,
pictate din lacrimile noastre,
se supun unui tablou
câteodată mi se pare
poate-i doar o iluzie
că mi-a fost bine
"cândva"
timpul ăsta,
prețios cum ni se pare,
fuge,
uită și el
cât de repede se moare.
e succint,
scurt,
nici dorul nu mai strigă
de
Ți-am spus
mă voi ascunde de curcubee
de lume
de viață.
Brusc am reușit
am văzut lumina
am simțit iubirea
Unde s-a dus timpul?
a fugit de noi,
de oameni
lipsiți de răbdare
lipsiți de
Domnu' regizor,
nu aprindeți lumina din platou,
lăsați întunericul să ne îngroape
cu toate privirile împrumutate.
Prizonieră din obișnuință,
mă complac astăzi
printre cuvintele nespuse,
prin fumul
MV