\"de ce nu scrii ziua\", imi spun cuvintele
\"noaptea ne place sa iesim la dans
sa luam o inghititura
sa jucam carti
sau pur si simplu sa dormim
sa dormim intr-un picior
dar vezi, tu nu ne
in noaptea aceasta
am sa scriu un poem tacut
cu porti inchise
si lumini stinse
cu ferestre agonizand
si cheia pierduta in profunditatea mea
cu soneria ascunsa intr-un perete
prea tarziu
în mijlocul toatelor o tulpină răsucită poveste
aș fi iscat o simfonie cu prăbușiri de cer fierberea ploii
urletul nenumitelor lucruri rotundul amețitoare rotiri
călcâiul meu dintâi
tracasate
nebuna isi inchisese
dragostea intr-o mapa,
ar fi abandonat-o aici pentru mult timp
sa putrezeasca in stransoarea copertilor,
in veninul delirului propriu...
dar nu a putut.
veneau clipele
laitmotiv, laitmotive, s.n. - (...) Fig. idee calauzitoare a unei lucrari stiintifice, literare etc. repetata si subliniata in mai multe randuri [scris si :leit-motiv] - din germ.leitmotiv
lapidar,
ea scoase la plimbare cuvintele,
cuvintele au muscat copiii
copiii au dat fuga si au povestit parintilor
parintii si-au incarcat pistoalele
si-au impuscat cuvintele
si cuvintele gemura
avea pene multicolore
cântece zburătoare
nopți intoarse pe dos
și cearceafuri lungi
festonate cu dimineți derapante
se trezea mereu în alt oraș
și îl locuia până la țărmuri
până la el, până la
împing timpul limita serilor
dincolo de nimic o presupunere elastică ce-ar fi
să mutăm circul într-o altă parte o rupere de lună
să cădem între două ceasuri excentrice
până la noi vulnerabili cu
miriam desenează. e stângace. mereu un subiect de discutie, că așa scria și tataia, că așa scriu specialii, că ar fi bine să învețe și cu dreapta, că pe vremea noastră , la școală, era obligatoriu să
mi-erai frumos cum nici o noapte de atunci mâna tăiată
pe soare masturbarea luminii o moarte
arborescentă cât despicând pe mine mă în
trei și nicaieri eu și tu și ei deși nu
niciodată nu te-am știut
ce trebuie sa fac pentru a canta
daca uneori mi se pierde greierul
pe care-l port inlauntru
mi se desprinde clopotul,
soneria, pasarea
si imi ramane doar zvacnirea vreunui sticlete in
eram acolo când au crescut casele
când au ars când s-au stins
când au venit aceia cu excavatoarele lor deprimante
răscolind cenușa
turnând pe deasupra orașe de asfalt
de neant de nu te
intr-o zi ma voi intoarce ochilor tai
si-o voi lua de la capat
ma voi intoarce cu un sunet gol, metalic
cu un soare ud
voi cauta intre hartiile timpului
corpul tau verde si parul tau de
în urmă cu un an am scris aceste versuri in amintirea unui suflet care a trecut printre noi discret, delicat, o adiere...
când toate își vor recăpăta liniștea
mă voi întoarce în
sunt afară, pe terasă. deodată aud o bubuitură venind dinăuntru. speriată, alerg să văd ce s-a întâmplat.
miriam, ce s-a auzit?
ea, foarte calmă,
tai linitit, mami, e inimioara mea
a doua zi îmi
miriam a fost certată.
acum plânge, plânge și nu se mai oprește.
de ce plângi, miriam?
pentru că sunt trist...
de ce?
pentru că mi-e milă, mi-e milă de mine...
vino să plângem
într-un pumn de copil
el nu va ști nimic
el va dormi
să ne dezbrăcăm
de cuvintele moarte
într-un cimitir
el nu va sti nimic
el va dormi
să nu mai știm nimic
și să
veneau zile cu picioare lungi
cumva răsturnând cerurile cu umerii goi
le amestecau cu nisipuri
plaje oranj de august si
țipau delfini ancorați in ceasuri de sticlă
reminiscențe de noapte
poporul meu are frig in fiecare zi a anului,
foame si sete si tinerete,
poporul meu este o bucata de lemn
de pat ce nu ajunge pentru patru, pentru opt
poporul meu are ploaie si vant
are chipuri
jargon, jargoane, s.n. - 1.limbaj specific anumitor categorii sociale, care reflecta dorinta celor ce-l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor si care se caracterizeaza prin abundenta
hai segebeule coboară-mi scara din pod
să urc și eu in orașul acela cu asfalturi încinse
unde bărbații vin transpirați de la război
își violează femeia și o despoaie de vise
în orașul acela de
hai segebeule coboară-mi scara din pod
să urc și eu în orașul acela cu asfalturi încinse
unde bărbații vin transpirați de la război
își violează femeia și-o despoaie de vise
în orașul acela de
un film cu eddie murphy,
mami, nenea asta vorbeste cu animalele?
da
pentru ca are pielea maro?
cred ca da:)
si de ce are pielea maro?
tu de ce crezi?
nu s-a barbierit?!
***
dupa ce ne-am mutat in
mi s-au îndepartat toate
depărtarea, tu și eu și
de mult nu mai sunt aproape de mine
si ce tristă e o mare fără țărmuri, o stea fara alta
nemângâiați sunau plopii în sufletul