E noapte. Târziul ia forma tristeților mele mărunte. Între noi a crescut tăcerea ca o iguană verde. Îi presimt coada încolăcită printre smârcuri. Mi-am construit o insulă verde. Mareea o acoperă cu
E ciudat. M. nu a dispărut niciodată total din mine. Ca și cum nu l-aș fi aruncat de tot afară din mine. Mă simt uneori ca o convalescentă care știe că boala poate oricând recidiva. M. este o boală.
Mi-a rămas ceva pe buze
ca un fel de păcat
când am plecat în ceva
ca un fel de moarte foarte frumoasă
am rămas agățată de viață cu ceva
ca un fel de iertare
ca un fel de chemare
pe care n-o
***
Iubirea mea s-a născut printre smârcuri. Cu un șarpe încolăcit pe mâna mea stângă. Am încercat să-ți vorbesc. Orice silabă era un cântec sau o tăcere. Mai ales tăcere. Apoi într-o zi au venit
Eu sunt femeia
călătorilor prin viață
în strai de aur fin
și-n vin
în lung suspin
când își îneacă
amarul
trecutelor iubiri
și-n harul
poveștilor o mie una
i-ascult
i-adorm
îmi e
Stăteam aseară de vorbă c-un inorog
nu despre lucruri prea importante
dar nici chiar despre vreme
l-am întrebat despre stelele căzătoare
și mi-a spus că-i secret
mai ales modul în care răsar și
Nu știu
când și unde începem noi
dacă începem vreodată
undeva între târziul toamnei
și linia întreruptă din palmă
în șirul lung de eve și adami plictisiți
Nu știu
dacă mai putem
Ni se oferă uneori, în viață, clipe rotunde, perfecte, suficiente în sine, în care regăsim parcă rosturile adânci ale lumii, simplitatea și magia lor deopotrivă. Momente înalte și clare,
Zi de zi, clipă de clipă, ne construim iluzia libertății de alegere: de la hainele pe care le purtăm până la modul în care ne raportăm la ceilalți. Iluzia libertății ne hrănește orgoliile și ne dă
Motto: “Fiecare dintre noi este iubirea vieții cuiva.”
Partea proastă în toată povestea asta este că de cele mai multe ori iubirea vieții tale are o altă iubire a vieții. Iar tu ești numai
E târziu, mamă,
fructele în copacii toamnei dau în pârg
și eu încă mă scutur în înflorire târzie...
Am obosit, mamă, de-atâta risipire
sub umbra toamnei care aruncă în mine
cu păsări în unghi
Stă cocoțată pe birou și mă privește fix în ochi:
− De când n-ai mai privit un zbor de libelule ?
− Auzi fată, n-am timp de prostii.
Am termene de predat, dosare de pus la
Gând 1
Nu ne-am cunoscut niciodată, mamă,
deși ani de zile ți-am spus sărumâna
în fiecare dimineață.
Ai rămas o enigmă. Am rămas un străin.
Gând 2
Am crescut, mamă,
m-am făcut
Se scutură salcâmii
la fel de absent la fel de frumos
peste ziua de azi egală și tristă
ploaie albă de mai ploaie albă de doliu
orașul tăcut e murdar și când mă pierd în el
și când mă pierd în
Îmi amintesc vara aceea ca și cum ar fi fost ieri. O vară călduroasă și plină de zâmbete. Eram copil fără griji, cu genunchii juliți și cu tot soarele de august în obraji. Ne mutaserăm de vreo
în lumea mea mică
sunt numai un fir de nisip ce ridică
castele mărunte sub gânduri viclene
o vreme-am crezut că brațele tale au pene
posibil însă să fi încurcat iarăși gările
ori trenurile...
Viața mea o trăiește o alta.
Eu sunt mai mereu absentă.
Trag chiulul. Cât pot.
Altcineva merge la birou,
zâmbește condescendent
și împarte autografe.
Eu sar gardul în parc,
din când în când
Pentru că uneori e mai ușor să iubești decât să urăști
și oricât te-ai chinui nu poți rămâne indiferent,
pentru că dimineața viața pare trăibilă
când ai în față o ceașcă mare de cafea cu
Ești departe
și e aproape liniște.
Apele tac. Pietrele tac.
Și e atâta lumină în frunze...
Numai la streșinile privirii mai plouă
din când în când
când e aproape liniște
și cuvintele
Ziua Îndrăgostiților are atâta convenționalitate în ea încât îmi provoacă greață. O greață amestecată cu un soi de ură impersonală, grotescă față de tot ce este artificial, prefabricat, vândut în
Despre mine nu știu ce să-ți mai scriu
răspund „absent” de câte ori se strigă catalogul
în rest mai nimic
toți sunt îngrozitor de grăbiți
- pesemne trebuie să ajungă pe undeva fiecare -
și eu
Aș fi vrut să fie mai simplu mamă
dragostea e un banc prost n-ai aflat încă
e un moft cumpărat o dată cu ziarul din Piața Romană
ai sperat să ajung cineva sus
și am ajuns sus mamă așa cum ai