Vali Nițu a intrat în decorul poeziei pentru a distinge drumul liricului care de foarte multe ori se personalizează în versuri și trăirii descriptibile. Pentru început nu mă voi opri la poezia
Încerc să schițez fizionomia poetului Nicolae Tudor și mă voi opri asupra elementelor ei definitorii și de a sublinia ceea ce este substanțial artistic. ***Nicolae***
Nu întâmplător de data aceasta
tinerețe zidită cu lacrimile plânsului de bucurie
pruncul își împreunează palmele ghemuit în ascunzișul luminii
transformând incertitudinile unei nopți de iubire în zile de neliniști și
Cunoscut din presa teleormăreană și centrală, Constantin T. Ciubotaru s-a afirmat în timp ca dramaturg și prozator cu un real simț al actualității. Profesorul celor câteva zeci de generații de elevi
Inspirată dupa textul >>>> Opt noiembrie
a mai trecut un an la cuvintele tale
clipele
aștern covoare toamnei
în zâmbetul tău
motivez aducerile aminte
prin ani
răscolesc
în câte o lacrimă
așezată
Caramel - culoarea nopților de adio, culoare a sufletului ce dă târcoale unui scenariu irepetabil de dulce și întreg.
Caramel - memorie ce cheamă o altă încărcătură, pe cea a inteligenței bronzului
La mulți ani !
Ieri, mi s-a părut că te aud bătând în geam. Îmi spuneam, când fugeam să-ți deschid: \"Domnul nu m-a uitat, Domnul nu m-a uitat!\". Dar atunci nu știam că mă hrănesc cu o iluzie,
Punct de plecare >>>> crengi despuiate,
leagănul pământului
galbene ape
tomnare
sub pălaria timpului
freamăt de vise
săruturi albastre
dincolo de timp
cer deschis slobozit din frâu
mi-a zâmbit
Aceste micropoeme au pornit de la textul:
cu aripile sfârtecate
cerșesc
iubirea ta în noapte
alint
frunte de stele
raze de soare
pătrund în gând
îmbrățișare
iluzie
speranțe deșarte
pierd
Dacă vrem o doza de umor și toate lucrurile minunate care ar trebui să ne bucure viața, clipa de clipă, nu trebuie să trecem nepăsători pe langa versul care ne-ar încânta, ne-ar face să trăim, să
Arta versului nu este nici mai mult nici mai puțin decât arta muzicii, emoția estetică este o putere suverană, tainică, deșteptătoare de imagini, de senzații, de cugetări cu ajutorul formei...
Și
zâmbetul meu sfâșiat
l-ai închis în sfere de cristal,
uneori le spargi la întâmplare,
fâșiile se recompun diforme. ***
buzele conturau singurătatea
fără început fără sfârșit
săruturi plânse
dilatau
marlena braester [marlena]
... Le poème est de toutes les eaux claires celle qui s\'attarde le moins aux reflets de ses ponts
Marlena Braester, de formație lingvistă, scrie poezie în limba
Mâini înghețate nu se pot desprinde
din nemărginirea punctelor de suspensie
sunt dureri și dureri
dar
cine și-ar putea închipui că și punctele suferă
suferă
de bună seamă
din îngemănarea lor se putea
Poezia este revelația unei realități ascunse, imaginea poetică este scoasă din convențial, nu e obligatoriu să folosești un anumit clișeu, ci poezia jonglează cu artificiile de sintaxă cu jocurile
Am adormit intre palmele tale.
Mi-e somn si teama
De glasul din launtrul meu. ***
dangăt de clopot calcă încet
glasul s-adune tăcerea s-o stingă
fără tropotul formei
lumina
se prelinge-n
Antonio Vivaldi
orchestrează toamna
în dansul anotimpurilor
farmec de poveste
răsfiră sub cer
amintirile verii
înțelepciunea strugurilor
se revarsă în amintiri
negre
roșii...
zâmbet de fată
în
În fiecare zi descoperi noutăți și noutăți. Una dintre noutățile descoperite pe poezie.ro este diversificarea limbajelor individuale. Pare că acest fenomen e firesc, atunci când izvorăște dintr-o
Pe claviaturile marii delfinii cântau bucuroși
uitate de vreme simfonii
în sufletul meu rezona în șapte feluri iubirea
pufoasă dezmierdare
îți pipăi trupul ca zorii dimineții
în bătaia razelor
Cântarea sa este plină de căldură, de seninătate, de colorit bogat și de deplină împăcare cu viața. Fiecare poet are coloritul lui în care își arată fața sufletului. Poezia lui Victor e plină de
să privești cum apele urcă în cer
dunele înaintează mai repede în orele nopții
singularul îndemn să-l rostești
puntea se va desface primind
jertfa celui plecat pe cărări mișcătoare
și nu va mai fi
Prietene , e iarasi toamna afara
si printre atatea umbre nu ti-e bine,
eu ma-nfior si plang in prag de seara
cand ma gandesc prietene la tine... *
Îți scriu, în anotimpul trezirilor miraculoase,