Iertare

iubirea mea
iti cauta aripa
intr-un sarut

sărutul vântului
neliniști
în silabele iubirii

mi-am cioplit palme
din aripile-mi frânte
să-ți cer iertare

aripi renascute
din cerul toamnei
adie

triunghiul palmelor
încununează enigmatic
iubirea

( pt. Horia )

mi-am uitat aripile
în frângerea luminii
de prea mult dor.

foșnetul pădurii
alintă singurătatea
adâncului

( pt. Mihai )

frunte de stele
raze de soare
pătrund în gând
îmbrățișare

( pt. Dara )

poteca de soare
miere pe ramuri
cantec uitat

de-ar fi să zbor
nu cer în cer
decât un înger
în ger

numai cucul știe
cum cântă
singurătatea cântului.

(pt.Vasile Mihai)

îmbrățișată fiind
aripile mi se adună
cu mâinile tale.

(pentru Maria)

cuibarul dorurilor amare
pe poteca
dintre soare și
soare răsare

( pt. Mihai )

aliterație

de-ar fi să zbor
nu cer în cer
decât un înger
în ger

Răspuns:

speranțe deșarte
pierd împreună
zborul

prea aproape de mine
am strâns deșertăciunea
și am uitat a fi
o clipă.

Pierdut în deșert
Un înger îmi arată
Intrarea-n Eden

(pt.Maria)

rătăcită în Eden
o idee îmi arată
zborul cu aripi frânte

(pt.Horia)

mă trezești cu șoapte
săruturi pe pleoape
răsfrângeri în patimi

(Răspuns la vinovăție)

Am să ridic o biserică
Din miile de pietre
Pe care le-am aruncat

(pt.Dara)

ce dulce trezire
în patimi mi-e dată
a fi iertată astfel
mă rog în altarul de piatră

(pt.Maria și Horia))

Din lacrimi
În mijlocul deșetului
Mi-a încolțit credința

(pt.Maria)

decăzut și crud
destinul îmi plânge
la poarta iubirii

(pt. iertarea lui Horia )

floare de colț
pe altarul jertfei
ne sfințim

(Deșertăciune - Horia)

am pășit peste cioburi
alinându-mă în durere
și am deschis iubirea
ca poartă spre iertare

și pustiul meu a fost
binecuvântată de lacrimi

lumânăratec
mă topesc la slujba
luminii

Dor – dorință
Tu m-ai dus în păcat
Dor – suferință
Prin tine-s iertat

doare
durerea îndurării
dorului de dor

batjocorită
mințită
prigonită
sărăcită
năpăstuită și

iertată în numele
Tatălui și al Fiului și …

(Suferința - Horia)

dincolo de lumină
am ascuns iubirea
să fie numai a mea
nu am știut
că pentru a înflori
era nevoie de altă iubire.

jertfa lumânării
pe altarul
iubirii de sine

pentru
(credință - dara

lumânăratec
mă topesc la slujba
luminii)

și duhul a pogorât în noi
și ne-a cusut aripile rupte
cu îndurarea nemărginită
învățându-ne să zburăm
din nou.
ne-a rugat doar să nu mai uităm
îmbătrânește și el
și mai are atâtea aripi de îndreptat

(pt.Maria)

de tine
batjocorit
mințit
prigonit
sărăcit
năpăstuit,
te iubesc Omule

(Iertata - Maria)

Din urmele pasilor Tai
mi-ai facut aripi
cu ele-n poarta sa-Ti bat.

taborica lumină
risiptă în stropi de rouă
zdrobește-al meu păcat

(și duhul...Dara)

Am orbit căutând iubirea-n întuneric
Și am trecut pe lângă ea făra să-mi dau seama

(Amare - Dara)

aripi scrijelind
nisipurile rosii
quezatcoatl

\"nu e păcat
ca să se lepede
clipa cea repede
ce ni s-a dat?\"
(Lucian Blaga)

îngerul și-a întins aripile
împiedecându-mă de pietre
când pășeam orb pe lângă iubire.

Încerc să semăn clipe
Dar ele se pierd în nisipuri

(pacat - Dara)

\"Din urmele pasilor Tai
mi-ai facut aripi
cu ele-n poarta sa-Ti bat.\" (DD)

și mi-ai frânt aripile
când în zădărnicia mea
ți-am uitat pașii.

\"Încerc să semăn clipe
Dar ele se pierd în nisipuri\" (Horia)

nisipul înflorește iubind apa
efemeră și veșnică precum clipa

În urma pașilor Tăi
Vântul descoperind în deșert
Aripi pierdute de îngeri

(Maria – DD)

prin întuneric
lumină eu te caut
în ură
iubire te găsesc
când unii mă lovesc
iertare
Tu mă cauți
necazuri de mă-ncojoară
răbdarea Tu mi-o dai
de rătăcesc pe cale
în rugă
mă găsești

(pentru Daniel)

va multumesc

limpezimea stropului de tină
înviază spiritul orbului
trăitor de sfințenie

(toiagul alb- dara)

struguri sub talpi
norii de miere acum
canta feteasca

\"struguri sub talpi
norii de miere acum
canta feteasca\"

și iată cum îngerii
beau din sângele Domnului
spre a toamnei veșnică pomenire

veșnica pomenire
se jertfește în lumina
reÎnvierii

(in vino- Dara)

\"și iată cum îngerii
beau din sângele Domnului
spre a toamnei veșnică pomenire\" - Dara Blu

galben ars polog
vesnica pomenire
frunzele-nvie

cu aripa-mi de inger
innod
iarna-ntr-un ger.