este ora șapte fără septembrie

una din cele mai sincere, limpezi, si firesti scrise de tine in acest an. fiecare vers mi se pare mai mult decît o bucățică de suflet lăsată ici, sub ochii nostri, în noaptea această chiar deosebită. despre alegerea de a ne naste sau lipsa acesteia, chiar acum scriam si eu ceva.

tacerea ca un cuvint firesc

Orice gest trădează o trăire
Orice cuvînt, un gînd
Pînă și tăcerea ne destăinuiește
Abținerea de a cuvînta
Cînd alegem să vorbim altfel decît
ne-am fi putut alege
Fireasca naștere

Sunt memorii pe care le îngropăm în trecut
Așa cum cîinele își îngroapă hrana în pămînt
Chiar și după moartea stăpînului
Cînd vecinii îl grănesc îndestulat
Dar frica de foame tot rămîne

La fel ne apărăm și dragostea
Ca să nu o mai găsească nimeni
Pentru că ceea ce e prețios și adevărat
Ne face să ne recunoaștem mai slabi

și

Atunci nu mai e nevoie de cuvinte
iubirea dezleagă
Orice greșeală ținută înăuntru

(punct)

Dcacă e să fiu sinceră, mi-a plăcut mult expresia \"am trăit printre străini ca o fetiță cu umbre pe mâini\", \"dacă mi-ar fi vreodată atât de greu să trăiesc
aș lua în brațe deșertul dar tot nu aș vrea o altă biografie\", precum și marginea și întregul poeziei care este reprezentativă ptr tine ca poet.
frumos ai cuvîntat la ora aceasta, ela, să crești \"mare\", nu taman fizic, știi tu, să crești doar, ca și pînă acum. să nu pui punct în biografie, nu încă. o să vină și vremea pentru care...

laaaaaaaaaaaaaa muuuuuuuuuuuuulți aaaaaaaaaaaaaaaaaaani!!!!!

rămîi aceeași,


cu prețuire,

ecaterina bargan

\"dacă mi-ar fi vreodată atât de greu să trăiesc
aș lua în brațe deșertul dar tot nu aș vrea o altă biografie \"

Draga Ela ...

Ela, o trecere prin viață cu puterea și frumusețea cuvântului, să ai inspirație și înțelepciune în toate alegerile pe care le faci! Este o profesiune de credință în versurile tale, un fel de jurământ aici al semănătorului de mai multă viață: \"am scris atât cât am putut ieși din carnea asta sălbatică
și căutătoare de lumină
cu pleoapele închise am scris cu prudență
să pot fi citită fără deformări definitive
am scris mai ales pentru cei adormiți pe clavicula mea
am dorit să îi pot trezi măcar o dată
când Dumnezeu pășea cu stângul prin destinul lor\". Mulți ani fericiți!

O \"ars poetica\", de o limpezime și eleganță lexicală, exemplară. Nici nu cred că autoarea putea întregi altfel rotundul unei zile speciale. \"Ars longa, vita brevis.\" Cu prețuire și prietenie,

un poem scris din suflet pentru cei care va urmaresc de-a lungul scriiturii dvs.
se observa o apropiere intre autor si cititor
o biografie desavarsita
va doresc un la multi ani si multa fericire in aceasta zi deosebita din viata dvs!

cu prietenie, Dia

Într-adevăr, Ela, tu ai scris întotdeauna pentru cei aproape de sufletul tău, pentru acea clipă inefabilă, când prin respirația noastră se stinge pasul nelămurit al lui Dumnezeu...
O viață cuprinsă între teritoriile tainice ale cuvintelor, între \"iubirea nocturnă\" și \"două rătăciri prelungi\", comoara amintirilor tale dragi, \"părinții mei cu zile părinții mei cu nopți\"...
\"Fetița cu umbre pe mâini\", a devenit azi femeia cu multă lumină în suflet!
Cu prietenie și cu aceeași invidie, pe care ți-am transmis-o, demult, pe acest site, referitoare la darul pe care-l ai, acela de a scrie, așa cum gândești, simți, și trăiești!
Emil Iliescu

am venit tocmai de pe amazon ca sa-ti las tie crinul, astazi

sa fiti cuminti

o poezie inspirată care seduce prin accentele vii și prin eleganța rostirii, o eleganță care definește, părerea mea, stilul Danielei Luca
un real rafinament al detaliului și mai ales acea profunzime specifică unei sensibilități artistice aparte

La mulți ani, Daniela, și la cât mai multe poezii de o asemenea luminozitate

cu prietenie,

elian

O atât de calmă fluență a imaginilor, depănarea amintirilor prin flash-uri de o secundă, urmărirea dintr-un plan secundar a propriei ființe, un poem autobiografic liniștit, plăcut citirii. Felicitări Ela!

La mulți ani!

cu prietenie,
Marius

Deși nu ai ales să te naști, ai iubit aerul, marea și numele lucrurilor și în același timp ai făcut în așa fel ca și alții, care n-au ales să se nască, să le iubească.

La mulți ani !

Cu prietenie,
victor

eleganță, stil și rafinament
și \"câteva parfumuri de viață-și-moarte(...)în corpul plin de scorțișoară și mentă(...)

am scris atât cât am putut ieși din carnea asta sălbatică
și căutătoare de lumină
cu pleoapele închise am scris cu prudență
să pot fi citită fără deformări definitive
am scris mai ales pentru cei adormiți pe clavicula mea
am dorit să îi pot trezi măcar o dată
când Dumnezeu pășea cu stângul prin destinul lor
(...)
am spus toate cuvintele care se puteau spune \"

cu sinceritate,
teodor dume,

\"Premianții, Bulă, premianții!\"
Toată lumea s-a așezat în nota poemului tău și a venit cu o alinare, eu vin cu un zâmbet și-o mușcătură.
Un poem care privește în spate, ia renunțările adunate și le exprimă ușor amărui, într-o trecere prin viață pe care autoarea și-o închipuie blândă. Nu mi-e greu să empatizez, am aceeași vârstă, dar vin și mă răstesc la finalul poeziei: dacă acolo e acceptare și abandon față de ce va să vină, atunci NU! Ela...
E plin de \"premianți\" care ard de nerăbdare să iubească \"poetese\" :), e plină viața în fața noastră, \"încă nu am trăit ce-i mai frumos\" (spunea un poet, nu mai știu care), la mulți ani, la multe iubiri, la multe altele, Ela...

Așa scrie în profilul tău, că te-ai născut astăzi (mă rog, mai ieri:), așadar La mulți ani, la multe cărți și la multe bucurii!

îmi închipui

aici nu vorbesc eu
plecam cu multă migală
doar câteva parfumuri de viață-și-moarte

în brațe deșertul

dar

tot


a(h)cestea sunt ... splendidele \"definiții\" culese de mine

Toamna se... rostesc \"numele lucrurilor\". Stând cu spatele la \"carnea asta sălbatică\", primim toamna în piept. O purtăm ca pe un stindard. La multe anotimpuri, fie ele de ce culori ar fi!

Mi-a placut mult titlul.
Rara mi se pare starea care a pornit confesiunea. Trece dincolo si asta e totul. Cruzimea de a fi sincera, inainte de orice alta tentatie literara, toarna cuvantul in piatra. Nu se mai duce, ramane. Cand loveste, doare si doare frumos. Frumos de tinut minte.
O cit(ra)ire faina.
La multi ani!

La multi ani, Daniela! Si sa stii ca de aici incepe sa fie mult mai frumos, mult mai frumos, mult mai frumos!!!

este un fel de patrie această așezare.numai din numele ei dacă dorim putem să arătăm sinelui frontiere.bunăoară trec eu și cu mine apoi las loc unui străin.el se îmbracă și zice...nu pe umărul acesta se află distanța ...ci de aici începe poemul....

E bine cand destinul tau paseste cu dreptul in poezie, nasterea e intelegerea iar nu tipatul; sunt de respirat cu tot viforul cuvintele tale, cineva in cer sau pe pamint se bucura ca existi si ca nu poti uita asta.

ecaterina, mulțumesc pentru bucuria, efervescența și puterea de a fi aproape de lucrurile, oamenii lângă care dorești să fii. și mulțumesc și pentru poezia dedicată.

doru, da, biografia mea aș dori să rămână, orice ar fi.

marius, mulțumesc pentru gând, iar versurile \"decupate\" probabil au impact bun.

ioan, mulțumesc pentru ars longa. măcar să reușim și noi să creăm așa.

dia, nu putem desăvârși biografia atât de ușor, dimpotrivă. e greu de atins orice desăvârșire. mulțumesc pentru privirea în suflet.

noemi, promit o cumințenie, dar nu a pământului, a mării de dincolo.

emil, să păstrăm viața în taina cuvintelor, a lucrurilor. umbrele pe mâini se risipesc doar când suntem luminoși în noi.

victor, mulțumesc, dacă am reușit câtuși de puțin ca și alții să iubească aerul, marea și numele lucrurilor, este deja o împăcare mică, urmează drum lung mai departe.

teodor, am spus lucrurile care se puteau spune, aș dori să ajung curând să pot spune și lucruri ce nu se pot spune, așa încât să poată fi primite. mulțumesc.

victorașșș, greu cu premianții, așa cum greu și cu poetesele, dar mai așes cu privitul ăsta în urmă, na, normal că nu ți-a putut scăpa nuanța aia pitită, vă doar vulturaș, mulțumesc pentru ale amulte altele și încerc să trăiesc frumos, încerc.

florinel, ufuf, mulțam pt dorința ta să vezi mai multe cărți d-ale mele, dar io cred că mai am de cugetat dacă sau nu mai mă cărticesc.

adriene, cu migală plec, da, așa, cum se lasă foițele de amiază în scrumiere, arzând lent; mulțam pentru splendidul găsit sub scrum.

călin, până la fix când va da toamna exactă, iau tuate culorile și mă joc, dada, musai și mulumesc fiindcă mi-ai adus paleta.

george, într-adevăr, paote fi o cruzime să fii sincer, dar poate fi și o nespusă blândețe. depinde de ceea ce se mărturisește, și cum, și când, și cui, șamd. mulțumesc pentru cuvântul-piatră.

maria, dacă de aici începe multmaifrumosul, atunci îl aștept, că răbdare și viață în mine am, cât alaska și oceanul, și mările, și nisipurile, da, mulțumesc pentru căldură.

florian, stai întâi să răspund așa: vkroe0gitrvin9r28g. și închei spunând: distanțele nu sunt pe umeri, ci între ei, pesemne acolo unde poemele dorm.

florina abel, destinul pășește și prin poezie, și dincolo de ea, iar cel ce se bucură că existăm e mai însemnat pentru noi, poate, decât orice altă bucurie.

offtipicalina, mulțumesc pentru că ai găsit frumoasă aici poezia mulțianului.

offtopicștefan, straniul este în natural, și invers. e bine să le putem vedea, orice ar fi.


vă mulțumesc luminos tuturor,
ela

tot scriind și rescriind răspunsurile ieri, iată că rămaseră la portiță elian și marius, iertare pentru, deschid acum:

elian, elegance oblige, ca să parafrazez franezu\', dar la mine \"elegance existe\", simplu, pesemne așa mi-a fost transmisă, mai ales cea interioară. mulțumesc pentru că ai venit luminoasă aici.

marius, calm așa și sub conuri de lumini, poemul se așternuse pe mânuțele fetiței și apoi s-a rostogolit pe hârtie. eu priveam anii, mai ales pe cei dulci.

mulțumesc frumos,

ela

Of, rutina asta de zi cu zi, care ma face sa uit de alte evenimente. La multi ani fericiti si inspirati! Chiar daca am ajuns la spartul targului, e ora sapte fara septembrie, ca iata peste cateva ore vine ora octombrie. Toate cele bune iti doresc

nu-i bai, dacă eu însămi am scris \"șapte fără septembrie\", nici nu mă așteptam ca atâția omenași să fie ici, în aceste minute literare. de aceea, nu e târziu, uite, mai face cu ochiul un pic de septembrie, în biografia asta poetică. mulțam contratorului aflat în contratimp. hihi.

ela

intre viata si destin, doar mainile tale care culeg amintiri bune, un exces de a pasi numai in lumina, fara nicio urma de regret.
La multi ani, in acest septembrie fara sfarsit...
bia

cam greu sa nu ai urme de regret, cred eu ca fiecarui om i se intampla sa regrete ceva sau pe cineva sau cumva, fiindca asa e destinul/viata pe pamantul nostru. dar tocmai asa simtim si apreciem ceea ce implinim.
multumesc,

ela

Sunt doua mari contururi expresive in aceasta scriere a ta..pe de o parte este forma, care mi se pare deosebit de artistica...si apoi intelesul
Intelesul...de la el incepe si cu el se termina.
Mi-a venit in minte o comparatie- o floare se bucura d soare cat timp are clorofila, si poate cand oamenii isi opresc privirea goala de ganduri asupra ei. Insa clorofila imbatraneste, se consuma, oamenii vor fi intotdeauna altii, iar floarea..invata ca nu poate exista prin sine insasi.

se poate face poezie fara tristete?

cu toate acestea..
am vazut si oameni fericiti...numai bine

frumoasă analogia, uite mi-a amintit de \"Micul Prinț\" și simplitatea aceea cu care ne sfătuia să avem grijă de floarea (la rose) noastră. mulțumesc.
ela

\"am dorit să îi pot trezi măcar o dată
când Dumnezeu pășea cu stângul prin destinul lor\"

ma bucur sincer ca te-am descoperit,
toate cele bune,
gillda