Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

să nu vorbim, să nu jurăm nimic

1 min lectură·
Mediu
mă strecor prin lumina difuză, obiecte mărunte
câțiva oameni, aplecați să le adune, descoperă împreună jocul
sau liniștea din care se desprinde o voce
le adulmecă inima
un pumn de emoții pe care le ascundem cu grijă când
pe margine li se imprimă un râs fals, o retragere în spatele palmelor
sunt fire care leagă ochii, simple imagini prinse între ele
așa cum își leagă copiii jurăminte, le pun bine în locuri secrete
le uită o vreme, dar urma lor se păstrează în iris
când se așteaptă mai puțin, când se pierd între nimicuri
își aduc aminte, visează niște pumni mici, un cross-my-heart
care se repetă la prima îndrăgostire, la ultima
știam că așa se va întâmpla, ne vom trezi brusc în mijlocul luminilor
cu mâinile împreunate
să apărăm ce avem de preț, un nimic al nostru nevăzut
nebăgat în seamă decât de copiii care se recunoșteau în el
ca într-o oglindă fumurie
și încercam să ne iubim până la încrucișarea din spatele inimii
fără să legăm jurăminte, fără să ne vorbim
024.250
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
172
Citire
1 min
Versuri
19
Actualizat

Cum sa citezi

Ela Victoria Luca. “să nu vorbim, să nu jurăm nimic.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-victoria-luca/poezie/1803252/sa-nu-vorbim-sa-nu-juram-nimic

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@marius-surleacMSMarius Surleac
O reîntoarcere spre universul senzațional al copilăriei, o retrăire trecută prin ochi spre jurnalele inimii, umplute cu fotografii în mișcare; o remușcare poate.

Totuși un pic cam trist.

Cel mai mult mi-a plăcut: \"un pumn de emoții pe care le ascundem cu grijă
când pe marginea lor se adună un râs fals, o retragere în spatele palmelor
sunt fire care leagă ochii, sunt imagini prinse între ele\" - de altfel, este și cel mai vizual pasaj.

Marius
0
@ela-victoria-lucaELEla Victoria Luca
da, e un fel de return to innocence, inclusiv dorința de a regăsi legămintele, iar ele să nu se uite, să nu fie declarate de formă, ci să existe, să credem, să le împlinim, orice ar fi. așa cum știam, copii fiind, să păstrăm ce aveam mai de preț.

mulțumesc,

ela
0