S o n e t 1 0 0

100 de sonete exceptionale scrise in 95 de zile; la mai multe!

Adrian,

Te felicit pentru \"centenarul\" de sonete.

Ti-am fost alaturi si am citit cu multa placere chiar daca nu am lasat totdeauna cate un semn. :)

Felicitari!!!
Iti doresc numai bine!

Cu drag,

Madim

Ne umplem timpul cu amagiri dar, amagim timpul si sufletul mai frumos decat nimicul. Uitam de noi.

Pentru ca mi-ai cerut o parere la sonetul anterior, iti pot spune, ca din punctul meu de vedere, nu simt nici-o presiune. E un ritm pe care mi l-ai imprimat si la care nu pot renunta. Indiferent de parerea mea, tu esti cel care hotaraste. Eu oricum voi cauta zilnic sonetul :)

Fie timpul cu tine !

Să fii mereu sfințit de verbe-n cuget tainic! Felicitări, și la mai...mii!

Adrian,

Astept, de nouazeci si noua de zile, \"Sonetul 100\"!
O asteptare implinita!
Acum, la aceasta rascruce, vad o viata, desfasurata ca o pelicula de film, cu toate urcusurile si coborasurile ei, cu toate incertitudinile si implinirile, trecandu-mi, parca,
prin fata. E un \"adagio\", de inalta clasa, atasat monumentului poeziei romanesti. Felicitari, Adrian, pentru acest efort de exceptie, pentru reasezarea Sonetului pe soclul pe care il merita.
Neoficial, din partea mea, o suta de stele pentru cele o suta de sonete! Si, nu te opri aici!

Succese și mai mari la edificarea templului \"SONETE\". Mulți cititori, sănătate și toate cele bune.

Ti-am citit sonetele, Adim, remarc si respect actul tau poetic. Demn de lauda este cu atat mai mult cu cat in lumea de azi vrem sa credem ca forma fixa a poeziei nu ne mai spune nimic. Iata ca nu este asa. Felicitari.
M-am retinut sa fac vreun comentariu pana la acest sonet \"aniversar\" :-) pentru ca am vrut sa vad, aproape necrezand ca Toma, izvorul inspiratiei tale. Sunt impresionat. Multumesc.
Si daca tot sunt aici, sa zic si o vorba de \"s-ar fi putut mai bine\" : acel vers din prima strofa \"Dar sunt ce vreau, ce știu și ce îmi place,\" suna a \"fac ce vreau dar stiu ce fac\" - desi simt mesajul versului, iar butatda mea e ancorata in efemer, zic ca s-ar fi putut sa zici mai bine.
Numai bine!
Bobadil ex. Arcturus

In câte feluri se poate tãcea grãitor?

Cu constantã admiratie,
Anda

100... => acesta-i drumul spre desãvârsire?

Cu admiratie constantã,
Anda

la aceasta aniversare numai un \"canon\" poate imortaliza momentul...
iar eu cred ca da--prin canon devii mai liber. prin poezie si prin umilinta, dar asta e opinia mea.

acum imi fac un folder separat-- de la 100 in sus (imi plac inceputurile cu inceputul)...

ioana

Mi-am amintit de revelionul 2000. Simt atmosfera, acea specifică așteptare, acele speranțe și acel aer de izbîndă. Recunosc că ti-a reușit să faci sărbătoare. Și deja vrem mai mult, prin definiție (firea omului).
Dar mai mult îți doresc sănătate. Prima sută... e mai greu. Apoi - eternitatea!
Iartă-mi lipsa de referință la al 100-lea.

E un eveniment acesta suta atat de invocata aici... dar sa nu uitam ca Adim e cel care ne spune cata iluzie ascunde acest gen de statistica... daca noi numaram sonetele el ar trebui probabil sa tina minte toata sfasierea din spatele lor, clipele de armonie si disonantele, statutul de maestru sau de \"carpaci\", noptile din cer si caderea vesmintelor in iadul deznadejdii... nu pot decat sa ma bucur ca ai reusit sa ne spui atat de frumos despre clipele -mai mult tragice decat fericite, pe care le-ai trait... cat despre eterna alegere intre hedone si agape... carpe diem:)

\"Când verbe-n cuget tainic mă sfințesc,
Nu-mi amintesc de mine niciodată.\"

Greu de scris sonete in acest caz...:)

Oricum, felicitari si multumiri pentru 100 de zile de scormonit in fiinta, tot mai adanc.

Privesc și nu mă dumiresc cum am pășit atât de repede cu toții într-un iureș de sentimente, reflexii, îndoieli și speranțe până la această cifră pe care, datorită vouă, celor ce nu m-ați uitat, celor ce au consemnat sau numai au citit în tăcere, tăcerea care-mi este, cum ați sesizat, tare dragă, o parcurg cu emoție și căldura petrecerii noastre comune, prin penumbrele sufletului și ale gândului. Datorită vouă nu simt oboseala și nu m-am oprit în nici o zi din acest \" canon \" autimpus. Îmi duc crucea pe mai departe într-o stare euforică.
Vă mai rog pe toți, dacă veți avea bunăvoința, să-mi spuneți dacă nu ar fi mai bine să postez un sonet la două zile. Am primit un astfel de sfat, stau la îndoială și ultimul lucru pe care mi l-aș dori ar fi să adaug greutăți la povara timpului vostru zilnic. Eu voi scrie în fiecare zi, dar postarea cum ar fi mai bine să o fac : zilnic sau la două zile ?
Voi face cum decideți voi.
Și nu uitați că luni, 28 iunie, încerc să intervin, pe lângă sonet, cu altceva, o surpriză pentru a cărei receptare am deja emoții. Va fi vorba de un serial compus din 40 de episoade, postate câte unul pe săptămână, în fiecare zi de luni. Îl voi trece la Personale și se va numi \" În gulagul românesc \". Mai mult nu spun acum.
Pe curând, dragii mei prieteni, cu alesele mele sentimente de prețuire și cu mulțumiri pentru cuvintele frumoase sau reflexive, pentru încurajări și mărturisita bucurie pe care mi-ați dat-o și pe care o întrețin în suflet, ca să nu se stingă vreodată printr-un gest ce mi-ar frânge speranțele.
Să aveți parte doar de bucuriile fiecărei clipe.

opinia mea: a se publica atunci, la nastere. ideile au cuiburi. uneori, dupa vant si ceata, nu is mai gasesc cuiburile si zboara aiurite pe taramuri mai greu de perceput. apoi--obsedata de titluri si subtitluri--mi-as fi dorit subtitluri la sonetele tale, daca tot suntem la propuneri si inovatii:). e bine oricum, dar mai oferi un semn de dezlegat intelectului lectorului... pentru inima e suficient, oricum!
altfel, abia astept serialul...

ioana

Daca as avea un volum de \"Sonete\", semnat Adrian Munteanu, nu as negocia cu nimeni daca sa citesc unul sau doua intr-o zi.
Imi plec sufletul in fata ta, Adrian Munteanu, in fata ta si a fiecarei lectii de \"a fi\"!
\"Eu voi scrie in fiecare zi...\", spui, eu nu stiu sa scriu, dar stiu ca voi citi... in fiecare zi!

Primiti?
Mii de scuze!
Comentariul este pentru Adim, numai si numai pentru el, ufff, sunt cam cascata, am scris madim, fara sa imi dau seama, imi cer iertare.

Maestre
Felicitari pentru cele o suta si le asteptam cu nerabdare pe urmatoarele o mie. Eu sant unul dintre cititorii dumneavoastra constanti. Imi plac toate dar nu fac comentarii pentru ca dumneavoastra sa nu ma ma confundati cu alti fatarnici cara va lauda in fata si umbla cu fodarlica prin dos cum a fost cel cu care era sa ma bat ieri ca iata ce a colportat magarul:

adrian om foarte harnic
zilnic vine cu sonetul
dar cu unele amarnic
de zgarcit pare poetul

asta contează, să te regăsesti în ceea ce faci, constant, neluând seama la agitația din jur, dominată de gânduri mai mult sau mai puțin curate. Să mergi înainte.
Omul sfințește locul, poetul vorba.
Așa să fie, așa să ne rămâi.
Și de-aici înainte te-om veghea cu steluțe de sentimente.
La multe poezii, pe care să ni le dai și nouă să le gustăm, ca și până acum!

trecand pe drum
prin fum si scrum
m-am odihnit
cu zambet fericit
la umbra unui sonet
cusut in duet
de un poet
si muza lui
si las aici
un licurici
cu ganduri bune
pentru acelasi nume
andrei munteanu

cand auzi vorbindu-se de cifra 100 ai doua posibilitati: s-o iei de la capat, sau sa mergi inainte. Depinde de felul in care aceasta rezoneaza in tine.
Nu ai scris 1oo de sonete ci unul singur in 100 de zile

\"Când verbe-n cuget tainic mă sfințesc,
Nu-mi amintesc de mine niciodată.
E semn profund că-ncep să mă trezesc. \"

ca de obicei, m-a marcat in mod deosebit finalul sonetului.

La cat mai multe poezii, Adrian.
Si...astept cu interes textele de luni.

Dana

Înclin să-ți dau dreptate. Și intenția mea era pe aceleași coordonate. Am pus problema, pentru că a venit din partea unui bun prieten acest sfat și am vrut să știu dacă nu este cumva o părere generală. Asta pentru că ceea ce receptăm ar fi bine să se facă întotdeauna cu plăcere.

Prea frumoase cuvinte pentru un \" cârpaci de vorbe \" .

Nu contează cum îmi spui ( mai ales că e rost de o petrecere). Contează că ești pe aproape.

Da. Pe față e mai bine. Ceilalți, câți or fi, m-am educat să-i bag cât mai puțin în seamă. Dacă voi mai scrie mult am să-i uit de tot.

Unele dintre vorbele de suflet pentru care aș da multe steluțe.Mulțumiri respectuoase.

Trebuie să mă revanșez intervenind și eu cu o dedicație. De obicei nu-mi uit datoriile.

Înțeleg și acceept ideea. De mâine scriu Sonetul nr.2

Mare lucru că te am pe aproape. Luni voi posta noua propunere, noul serial, în jurul orei 12.

De vorba cu ființa mea subtilă
Eliberat de vise, gânduri și cuvinte
De oameni, fapte ore și morminte
Îmi potolesc menirea de argilă

Plutesc pe cer, stejar printre bărcuțe
De-aș ști că-s singur m-aș opri în mine
Și n-aș purta-ntre ramuri de lumine
Pe umeri steagurile de steluțe

Îmi poposesc în valurile nopții
Sticluțe cu mesaje aurite
Și-mi bat în strălucirea porții

Eu le deschid ființelor cernite
Un cerc săpat de mine-n pragul sorții
Sărbătoresc o sută de cuvinte

De vorba cu ființa mea subtilă
Eliberat de vise, gânduri și cuvinte
De oameni, fapte ore și morminte
Îmi potolesc menirea de argilă

Plutesc pe cer, stejar printre bărcuțe
De-aș ști că-s singur m-aș opri în mine
Și n-aș purta-ntre ramuri de lumine
Pe umeri steagurile de steluțe

Îmi poposesc în valurile nopții
Sticluțe cu mesaje aurite
Și-mi bat în strălucirea porții

Eu le deschid ființelor cernite
Un cerc săpat de mine-n pragul sorții
Sărbătoresc o sută de cuvinte

Și uite așa îmi iei pâinea de la gură.
La cât mai multe cuvinte...inspirate.

:)

Cît de frumos \"V-ați împărțit\" cu pîinea!

Adriane incep a curge dobanzile la datoria aia ... Rau platnicii nu au viata lunga cu mine :))
ANUNT: dobanda e de 1 sonet pe zi cu dedicatie :P

Gata , am decis : rămâne un sonet pe zi. Până în pânzele albe. Continui competiția cu timpul.

noi asteptam infometati sa curga-n pocale izvorul de inspiratie. il vom sorbi horoscopic, nelipsiti la sonetul cu ceai de dimineata. nici nu stii cat ma bucur!

Lui Adrian Munteanu

Adrian, băiat cuminte,
Vezi, ai devenit vestit,
Dacă Muza-ți dă cuvinte...
Și la minte-ai răsărit.