numele ei pictat pe toate clipele
învie rana surâsului
în carnea viorii corzile au înghesuit
litere mobile
curg într-un cerc haotic
visele
ielele
perlele
umbrele
pletele
parfumul unei
căram nămeți de aripi congelate
sloiuri de lacrimi
soarele-zâmbet săpa
într-o bătaie de inimă
fără revelații...
visele ascultau
cu inima ușor întredeschisă
...
număram
în neștire coaste
ți-am servit zilnic
câte un pahar de sânge proaspăt
mustul orelor în care ne priveam, exacerbați
de sentimente, amintirile
puține la număr…
puneam câte o perlă
smulsă din același șirag
trebuia
abia mă desprind…de pe pietrele gândurilor… mucegaiul clipelor mi-a împăienjenit ochii fixând în eter abisul aceleiași despărțiri...nu-mi dezveli tristețea, a doua pleoapă a mușchilor mei circulari
adânc în mine
cuvinte cu fața la perete
gând răsucit
în colivia simțurilor
fân de toamnă
îneacă miros de nostalgii
gol temeinic
spațiu
crucificat
vid
dumnezeu în zare
o caleașcă de
alfabetul lui septembrie
mi-a încins mâinile
păianjeni cu zaț de linii
în cercul unei frunze
gând ruginit
de unde atâta toamnă prin păr
mă strângi între două degete cu
pe dinauntru…
inima ca un pepene…
să vii să-l tăiem, împreună-ți spuneam
și-ai venit... cu briceagul cel mic
gheară sau rază în ochiul
încruntat viitorului
nici nu mai știu unde
s-a odihnit
răsucit de trei ori peste cap
sfoara invizibilă
i-a tras prin gânduri
spirale magice
încolăcit în sine
arc lingându-și
cercurile de lumină
cu vârful degetelor
plonjează între ultimele
va veni o zi
cu aripa negru-încordat
pe marginea mâinilor pline cu seve
degete-pene tuciurii de cerneală
să-mi smulgă pletele speranței din coate, din oase, din coaste
și rădăcini de rugă
lacrima zorilor pe tâmpla ierbii
răscolea tăceri fără limite
visele zdrobeau carnea orelor
alergând ultimele răsuflări către zi
cenușa norilor nu mai ascunde nimic…
stereotipul umbrelor
Eu?
mă uit în oglindă în fiecare clipă
port pe mine cioburi de fețe
cu mii de fețe încătușate
pe același trup
uneori mă regăsesc și îmi spun “tu”
altfel? nici n-aș ști cine sunt…
eternul
Dintre toate creațiile omului, cel mai mult mă fascinează Dumnezeu. Spuse ciobul în fața ideii de sticlă.
mi-ai adus liniștea cu un singur cuvânt
nenumit(,ă) printre voi
ulciorul cu vise,
nebunul șchiop își potrivea ușor
în palma frunții ei ochiul de dor
sub umeri ascundea cocoașa firii
și-nchis în piept delirul amăgirii
cu mâna-n cercul lacrimii sădea
un colț de apă vie
deghizată în veriga unui lanț de iluzii
promisiunea unui adevăr
…brațele singurătății zdrobesc ființa
picurând un chip cu sânge de strugure
vinul tăcerii aleargă prin venele deschise
precum o
am un gât în traistă
îl dau ieftin... vrei să-l iei tu?
s-au mai trezit și alții
vezi că la amiaz’
se scumpește…
bine.
ai trecut și ieri,
ți-am lăsat în incubator
o pereche de
mi-a plăcut mult fluturele tău de lemn
cu aripile descheiate
umbrele prin care ghiceam
viitorul cercurilor de lumină
trupul abia siderat sub pânza de paianjen
a dorului din care țeseai
...îndreptar de linii în palmă…
pereți de suflet adunați de pe drum
răsar migrând nomazi spre cer
copiii norului cu galbena soarelui
raze de distribuție în faliile nopții
…cuvinte citite uitate
Am gasit pe un site, poeziile dumneaei, îmi plac foarte mult
m-am gândit că poate și voi o apreciați. Până reușesc (dacă reușesc, momentan ...nu prea am găsit nimik, dar caut) s-o aduc pe situl
Vă aștept pe toți să aprindem
În inimă licuricii
Speranței
Cadoul meu aniversar a
15
Ani de când ne cunoaștem.
În fond, a fost alegerea ta.
Acest pariu l-ai câștigat tu.
Fie ca data
De vorba cu ființa mea subtilă
Eliberat de vise, gânduri și cuvinte
De oameni, fapte ore și morminte
Îmi potolesc menirea de argilă
Plutesc pe cer, stejar printre bărcuțe
De-aș ști că-s
era ca și cum o dată la 7 ani
mă trezeam, mă umpleam de dragoste
apoi glasuri îmi săpau pereții
de tăcere și ieșeam din zid
dar lumea străină din jur
îmi trezea acut o poftă să nasc...
tu
I
jumătatea mea de găoace
citește, surâde și tace
gălbenușul a intrat în vacanță
noi ne iubim
două coji separate
cu margini zimțate
sorbim de pe albii pereți în imagini
ultima transmisie