tăcere infinită
numele ei pictat pe toate clipele învie rana surâsului în carnea viorii corzile au înghesuit litere mobile curg într-un cerc haotic visele ielele perlele umbrele pletele parfumul unei
MMMihaela Maximdansând pe gheață
căram nămeți de aripi congelate sloiuri de lacrimi soarele-zâmbet săpa într-o bătaie de inimă fără revelații... visele ascultau cu inima ușor întredeschisă ... număram în neștire coaste
MMMihaela Maximdes cântec
ți-am servit zilnic câte un pahar de sânge proaspăt mustul orelor în care ne priveam, exacerbați de sentimente, amintirile puține la număr… puneam câte o perlă smulsă din același șirag trebuia
MMMihaela Maximliniște personală
adânc în mine cuvinte cu fața la perete gând răsucit în colivia simțurilor fân de toamnă îneacă miros de nostalgii gol temeinic spațiu crucificat vid dumnezeu în zare o caleașcă de
MMMihaela Maximpene de cuvinte…
alfabetul lui septembrie mi-a încins mâinile păianjeni cu zaț de linii în cercul unei frunze gând ruginit de unde atâta toamnă prin păr mă strângi între două degete cu
MMMihaela Maxim= cu lacrima întoarsă
pe dinauntru… inima ca un pepene… să vii să-l tăiem, împreună-ți spuneam și-ai venit... cu briceagul cel mic gheară sau rază în ochiul încruntat viitorului nici nu mai știu unde s-a odihnit
MMMihaela MaximCodrina
răsucit de trei ori peste cap sfoara invizibilă i-a tras prin gânduri spirale magice încolăcit în sine arc lingându-și cercurile de lumină cu vârful degetelor plonjează între ultimele
MMMihaela Maximzidul morții
va veni o zi cu aripa negru-încordat pe marginea mâinilor pline cu seve degete-pene tuciurii de cerneală să-mi smulgă pletele speranței din coate, din oase, din coaste și rădăcini de rugă
MMMihaela Maximlacrima zorilor
lacrima zorilor pe tâmpla ierbii răscolea tăceri fără limite visele zdrobeau carnea orelor alergând ultimele răsuflări către zi cenușa norilor nu mai ascunde nimic… stereotipul umbrelor
MMMihaela Maximcu doua fețe
Eu? mă uit în oglindă în fiecare clipă port pe mine cioburi de fețe cu mii de fețe încătușate pe același trup uneori mă regăsesc și îmi spun “tu” altfel? nici n-aș ști cine sunt… eternul
MMMihaela Maximneb1 cu stea în frunte
nebunul șchiop își potrivea ușor în palma frunții ei ochiul de dor sub umeri ascundea cocoașa firii și-nchis în piept delirul amăgirii cu mâna-n cercul lacrimii sădea un colț de apă vie
MMMihaela Maximdincolo
deghizată în veriga unui lanț de iluzii promisiunea unui adevăr …brațele singurătății zdrobesc ființa picurând un chip cu sânge de strugure vinul tăcerii aleargă prin venele deschise precum o
MMMihaela MaximCerșetorul
am un gât în traistă îl dau ieftin... vrei să-l iei tu? s-au mai trezit și alții vezi că la amiaz’ se scumpește… bine. ai trecut și ieri, ți-am lăsat în incubator o pereche de
MMMihaela Maxim\"No man’s Land\" - tristețe empatică
I \"Þara nimănui\" Ochiului ratat priveste strâmb roata carului frânt încolțită cubice gene rotesc spasmodic doar periferia unui sentiment patriotic scăpat din lanțul deșertului veneau cândva
MMMihaela Maximaripa de fluture
mi-a plăcut mult fluturele tău de lemn cu aripile descheiate umbrele prin care ghiceam viitorul cercurilor de lumină trupul abia siderat sub pânza de paianjen a dorului din care țeseai
MMMihaela MaximProiecții pe sticlă
...îndreptar de linii în palmă… pereți de suflet adunați de pe drum răsar migrând nomazi spre cer copiii norului cu galbena soarelui raze de distribuție în faliile nopții …cuvinte citite uitate
MMMihaela MaximADIA PULPAN
Am gasit pe un site, poeziile dumneaei, îmi plac foarte mult m-am gândit că poate și voi o apreciați. Până reușesc (dacă reușesc, momentan ...nu prea am găsit nimik, dar caut) s-o aduc pe situl
MMMihaela Maximpariu cu viața
Vă aștept pe toți să aprindem În inimă licuricii Speranței Cadoul meu aniversar a 15 Ani de când ne cunoaștem. În fond, a fost alegerea ta. Acest pariu l-ai câștigat tu. Fie ca data
MMMihaela Maxim= lui Adrian Munteanu
De vorba cu ființa mea subtilă Eliberat de vise, gânduri și cuvinte De oameni, fapte ore și morminte Îmi potolesc menirea de argilă Plutesc pe cer, stejar printre bărcuțe De-aș ști că-s
MMMihaela MaximAna
era ca și cum o dată la 7 ani mă trezeam, mă umpleam de dragoste apoi glasuri îmi săpau pereții de tăcere și ieșeam din zid dar lumea străină din jur îmi trezea acut o poftă să nasc... tu
MMMihaela Maximlacrimă de lemn
ceață fierbinte în clepsidra ochiului cercuri topite pe oglinda sufletului mi-ai călcat în-cu picioarele un sentiment îmi vine să-mi …simt gândurile trase pe sfoară înșirând, înfigând aceleași
MMMihaela Maximjumătatea mea
I jumătatea mea de găoace citește, surâde și tace gălbenușul a intrat în vacanță noi ne iubim două coji separate cu margini zimțate sorbim de pe albii pereți în imagini ultima transmisie
MMMihaela Maximvisul sângelui
treceam cândva, moleculă cu moleculă prin aripile tale amputate de timp chiar înainte de a-ți auzi foșnind ultima zbatere îmi spuneam că am ajuns în rai și voiam să plec în căutarea Sa dar
MMMihaela Maximconserve de lacrimi
viața mea într-un borcan păzită de tine în laboratorul cunoașterii m-ai prins cu un picior în nori cu altul adânc înfipt, infiltrat în carnea pământului ca o poză cu seve
MMMihaela Maxim