Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

dincolo

de tăcere

1 min lectură·
Mediu
deghizată în veriga unui lanț de iluzii
promisiunea unui adevăr
…brațele singurătății zdrobesc ființa
picurând un chip cu sânge de strugure
vinul tăcerii aleargă prin venele deschise
precum o scrisoare spre numele ei
peste realitate jocul unei așteptări
sârguincioase… “nu, pe tine, te voi iubi.”
liniștea cuprinde visele coapte în ceară
strugurii… se mai îndulcesc odată de dragul tău.
dincolo de iarbă sunt plopi din verde tristețe
veselie deghizată în pinul inimii Sesam
mărșăluind în valuri ideatice înainte-înapoi
doar clipele îți aparțin să nu fugi
dar nici să vii mai aproape
cu lanțul de foc al iluziilor
094183
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
97
Citire
1 min
Versuri
16
Actualizat

Cum sa citezi

Mihaela Maxim. “dincolo.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihaela-maxim/poezie/83591/dincolo

Comentarii (9)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@lavinia-miculaLMLavinia Micula
\"strugurii... se mai indulcesc o data de dragul tau\"
si florile toate, Miha, vor mai inflori anul acesta de dragul tau
0
@virgil-titarencoVTVirgil Titarenco
Mi-a plăcut. Ai un stil personal.
0
@mihaela-maximMMMihaela Maxim
nu știu dacă este terminată (:)), veneam s-o scot... mercic.
rămâne să mă trag cu ea de bretele...
Tu, Virgil, ...\"ai spus\"... mi-am permis să-mi croiesc și eu o aripă din fluturașul tău, aveam nevoie de aripi și... am \'împrumutat\' una.
Thais... fără cuvinte...a, da. era cu strugurii și vulpea, voiam să se știe că se mai îndulcesc ei... furăm câte un bob, din sânul iubirii, dar șșt... să nu mai spuneți!
Mih
0
@serban-axinteSASerban Axinte
Buna Mihaela,
poezia ta e foarte atent construita; multe imagini se completeaza reciproc.
Iata doua versuri excelente
\"vinul tăcerii aleargă prin venele deschise
precum o scrisoare spre numele ei\"

P.S. Multumesc mult pentru comentariul tau (foarte concentrat si expresiv precum poezia ta)
0
@mihaela-maximMMMihaela Maxim
lacrima zorilor pe tâmpla ierbii
răscolea tăceri fără limite
visele zdrobeau carnea orelor
alergând ultimele răsuflări către zi
cenușa norilor nu mai ascunde nimic…
stereotipul umbrelor înlănțuie întuneric
peste cearcănele timpului înfrigurat
luna își ia rămas bun pentru încă o trecere
pe răbojul orbitei… glumeam
cu sufletul în palme șoptind
cuvinte ce se preling pe degete fine
în lacul beznei
...
0
\"vinul tăcerii aleargă prin venele deschise
precum o scrisoare spre numele ei\"... Mi se pare de-a dreptul superbă comparația !
0
@mihaela-maximMMMihaela Maxim
bine ai venit printre versuri...
0
@radmila-popoviciRPRadmila Popovici
Stii sa marchezi, nu cred ca e vorba atit de sirguinta, ci de un dar pe care il ai, caci faci parte din acei cu stil, cu personalitate, neobositi \"cautatori de diamante\". Trec mai rar pe aici, dar cind zaresc poezia ta, fac popas si-mi place.
0
@mihaela-maximMMMihaela Maxim
mulțumesc, Radmi, ai suflat un val ușor de praf de pe inimă
mă bucur că te \"regăsești\" prin grădinile mele...
0