Poezie
liniște personală
1 min lectură·
Mediu
adânc în mine
cuvinte cu fața la perete
gând răsucit
în colivia simțurilor
fân de toamnă
îneacă miros de nostalgii
gol temeinic
spațiu
crucificat
vid
dumnezeu în zare
o caleașcă de îngeri
și-n urmă copite…
caii mei verzi
locuiesc aceeași pictură invizibilă
agățată-ntr-un cui înfipt…
zile din ce în ce mai lungi
înserări repezi
și nopțile
dezvelind cortine după cortine
față-n față… carnea
tăcerii
mi-am amânat viața…
ziua asta o voi trăi mâine, desigur
pe-aceleași culoare
visul surd împletește
încă
fiori de veselie fragedă
ne vom întoarce împreună în mine
aceeași așteptare fără ecou
înfășurată
clipe
curg ape sub tălpile mele
cumva stau agățată de cer
într-o inimă.
cred că am venit prea devreme
cumva…
m-am oprit din mers...
viitorul zace mototolit
la picioare
cred
c-am să dorm un pic
iarna asta
prematură
…
095.298
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihaela Maxim
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 134
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 45
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihaela Maxim. “liniște personală.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihaela-maxim/poezie/87452/liniste-personalaComentarii (9)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Da, si eu te citesc desi nu las intotdeauna semne. De data aceasta m-a impresionat versul pe care il consider cheie pentru versurile tale: \"mi-am amanat viata\" - in aceasta lumina trebuie citita poezia si inteleasa ultima strofa.
0
Ți-am urmat sfatul...ia și de la mine o steluță! e buna această amânare câteodată...
0
onorată de apreciere. personalul devine o stare de fapt, gândul se îmbibă cu liniște. bucuria frământării o simt acum, odată cu voi.
... da, cred că am găsit ceva... poate doar...o \"amânare\", mulțumesc pentru semnul giratoriu între versuri, pus aici.
... ai mare dreptate, am pus undeva sus, ruxacul cu gânduri, mai culeg-reculeg câte un strop...
da, este bună, te mai...întremezi. se mai limpezesc apele, mai trece câte o furtună și pe marginea adăpostului
mulțumesc.
... da, cred că am găsit ceva... poate doar...o \"amânare\", mulțumesc pentru semnul giratoriu între versuri, pus aici.
... ai mare dreptate, am pus undeva sus, ruxacul cu gânduri, mai culeg-reculeg câte un strop...
da, este bună, te mai...întremezi. se mai limpezesc apele, mai trece câte o furtună și pe marginea adăpostului
mulțumesc.
0
,,curg ape sub tălpile mele
cumva stau agățată de cer
într-o inimă.\"
-posibil... oglinda inimii tale a aratat ca este posibil,
este destul de puternica sa tina mult mai mult decat iti poti inchipui.
Sub motivul nostalgiei de toamna culegi din roadele tacerii
,,fiori de veselie fragedă\" si amani bucuria de azi pe maine. Iti acorzi o bine meritata pauza dupa care promiti sa vi cu forte noi.
Te asteptam!
cumva stau agățată de cer
într-o inimă.\"
-posibil... oglinda inimii tale a aratat ca este posibil,
este destul de puternica sa tina mult mai mult decat iti poti inchipui.
Sub motivul nostalgiei de toamna culegi din roadele tacerii
,,fiori de veselie fragedă\" si amani bucuria de azi pe maine. Iti acorzi o bine meritata pauza dupa care promiti sa vi cu forte noi.
Te asteptam!
0
superb, dar ce-ar fi sa spunem in miez de toamna, hai sa-l traim pe azi, daca maine incepe cu un cutremur de nu stiu cate grade si maine s-ar putea sa nu mai vina?
0
inima, ești un drăguț, Daniel... cum or vrea sorții, uneori dăm cu zarul...alteori... între noi, ...zarurile.
așa este, Gabriela, și eu l-am simțit destul de sănătos, chiar vorbisem cu fiul meu despre \'77, cu o seară înainte... mă bucur că el nu l-a simțit.
cum ne-o fi norocul...
asta, mă uitam, și eu... cam ce-ar mai fi de trăit?
:)!
glumesc, ... sau poate nu.
oricum, zilele stau ordonate frumos, în șifonierul gândurilor... multe le-am purtat de două ori la rând, altele... n-au mai apucat să iasă la purtare.
cum le-a fost și lor, scris în carnețel, pe etichetă.
uneori o zi nu face diferența, alteori și o secundă este cel mai mare dar.
numai bine, vă citesc cu drag.
Miha
așa este, Gabriela, și eu l-am simțit destul de sănătos, chiar vorbisem cu fiul meu despre \'77, cu o seară înainte... mă bucur că el nu l-a simțit.
cum ne-o fi norocul...
asta, mă uitam, și eu... cam ce-ar mai fi de trăit?
:)!
glumesc, ... sau poate nu.
oricum, zilele stau ordonate frumos, în șifonierul gândurilor... multe le-am purtat de două ori la rând, altele... n-au mai apucat să iasă la purtare.
cum le-a fost și lor, scris în carnețel, pe etichetă.
uneori o zi nu face diferența, alteori și o secundă este cel mai mare dar.
numai bine, vă citesc cu drag.
Miha
0
MD
Ziua ta frumoasa de azi este dulceata de gutui a copilariei mele pe care nu o mancam niciodata pentru a o avea maine.Amanandu-ne mereu trairea exuberantei clipe a plenitudinii noastre sufletesti nu facem decat sa ne prelungim fiecare separat agonia,extazul,floarea,marea....
Poezia ta place.E mai mult decat atat.Nu stiu ce e.
Poezia ta place.E mai mult decat atat.Nu stiu ce e.
0

Forma corespunde naturii muzicale a sentimentului care accentuează o \'\'fericire\'\' care se desprinde din acest poem…o candoare a sufletului, dar și accente de frământare. Poezia în sine pare o contemplare dincolo de ființă, acolo unde doar gândul pătrunde si se joacă cu metaforele. Mereu din cenușa sufletului se încheagă o noă nălucire, reprezentând parcă întregul sens al vieții, așa văd eu poemul acesta.
Remarcabil :
mi-am amânat viața…
ziua asta o voi trăi mâine, desigur
pe-aceleași culoare
visul surd împletește
încă
fiori de veselie fragedă
ne vom întoarce împreună în mine
aceeași așteptare fără ecou
înfășurată
clipe