Un fir de praf, in vastul univers al versurilor.
Ma vor defini, mai tarziu daca merit cei ce ma vor citi.
Restul nu poate fi decat o, nuca fara continut.
la Pirati in crasma
s-a intamplat
ca sa ma prinda
o noapte furtunoasa
de absint
si dor de
chipul din oglinda...
am alergat la mare
sa imi racoresc privirea
si ochii incinsi de ura
sa îi
se intorc cocorii
veninul musca din pahar
te astept intr-un colt de pagina,
in cartea din sertar...
pasarile brazdeaza cerul
ariile scrise de vene dispar
dau foaia si scriu mai departe
trag
in corturi se strange
durerea,
in valuri se revarsa
Dunarea...
Europa ne bate la
usa,
pasari se mistuiesc in
cenusa...
in spitale te lecuiesc
preotii,
la tribunal se judeca
unde esti?
se aude un strigat
in noapte
si gleznele imi calca
pe soapte
plutesc in deriva
pe strada
as vrea sa ma agat
de sunetul
tocurilor tale
vin scarile
si apoi usa
care scartaie
si
Ploua pe obrajii mei,
in barbie se innoada paraie
si in suflet dureri.
Cuvinte, raze de Soare,
mangaieri...
Sunt vise ramase
pe raftul de ieri.
Ceru-i de plumb
si ploaia mai deasa...
O mica
Am cautat calea dreapta
In casa mea,
Pe la vecini,
Prieteni si in tara.
Dar nu am gasit,
Ce cautam.
Si ostenit,
Mi-am faurit,
Toiag de rabdare
Si am pornit,
Pe drumul aspru
Al
inchis...
ce lacat, ce lant?
ar putea sa ma tina
legat!?
cand ochii mi se inchid
si ma cufund in visare...
ce lege ori dogma sa mai respect?
cand ochii-mi deschisi
ma poarta-n
ma vei gasi
in gradina...
vei fi aproape atunci
cand ai sa vezi
caprioara la pieptul
unui jaguar
ascunsa de Soare...
acolo unde fluviile
sunt negre
de lacrimile
Pamantului...
te astept
in
pe crengile de cires
a inflorit zapada
si stelele au rasarit
mai albe decat iarna...
gerul picta tabloul
de dragoste
urland
gradina inflorea
razand
sub urma
pasilor tai,
iar Tu
cu
In prelargul Oceanului
se aude un vuiet.
Un zambet uscat
intr-un colt de gura,
se preschimba in tipat.
Doi nori jucausi,
dau bir cu fugitii.
Nici dragostea de viata,
nici Soarele,
nici
Pamantul imbraca
camasa de noapte,
cu lacrimi de toamna
si petale de trandafir.
Cerul aprinde
chipuri mici, sclipitoare
si o Cale... nestrabatuta
pana acum.
In mine rasuna
chemarea... e
De nicaieri si de departe,
Din umbre ascunse,
De dincolo de moarte.
Aud soapte incet, dar spuse
Atat de clar si totusi,
greu patrunse.
O! viata fara de inteles,
Cu felurite chipuri tu,
In acorduri de chitara surda.
In glasul frunzelor de vara,
Un nufar alb apare, stea pe lac.
Petale albe in neagra seara
Si as vrea sa-l vad, sa tac
Dar stiu c-o sa ma doara.
Din rani imi picura
silabe de gheata
cristale de parfum
miros a vara
topite pe soba...
candelabru nebun...
pisoiul se joaca in lumini
amestecate de vechiul
ventilator...
pornit si el de
miros
...
Miscarile tale sunt versuri
pline de continut si inteles.
Iarna se chinuia sa gateasca
peisajul de Craciun,
Iar tu doar un deget ai intins
si crengile au inflorit
Pe geam, razand pe
SA