Poezie
Viata...ca un vers
1 min lectură·
Mediu
Miscarile tale sunt versuri
pline de continut si inteles.
Iarna se chinuia sa gateasca
peisajul de Craciun,
Iar tu doar un deget ai intins
si crengile au inflorit
Pe geam, razand pe straturi.
Te-ai oprit, speriat de efect
si nu ai mai vrut sa scrii.
Dar timpul a trecut
si aproape ca ai uitat.
La pieptul mamei tale
iti alinai durerea din genunchi,
Iar ea privea intinerind
la fiul ei plapand cum se ridica.
Cresteai si codrii deschideau
carari in calea ta.
Se revarsa in cascade
paraie, sa te imbete de placere
Si izvorau din piatra,
ca sa uiti de sete.
Ai inceput sa scrii din nou
si pana ta uitase timpul,
Iar noi batrani de-acum...
citim ale tale stihuri.
002.582
0