S o n e t 1 4 0

Adim citesc in mod constant sonetele tale. In urma cu mai bine de 4-5 ani am renuntat la poezia cu forma fixa. De cate ori ajung pe la tine, ma gandesc cu nostalgie la acele vremuri. Parca tare as mai scrie si eu un sonet. Candva cred ca o voi face-o. Deocamdata studiez pe aici pe la tine.In general sunt tacut dar astazi de exemplu comentez in front...Chiar daca nu stiu cum te ajuta gandurile mele...
C.

:-)
De-as invinge ravnirile de fiara
Pe cerul de Manole
Renaste alta Ana!!!

\"Să te zidesc curată-n temelie,
Aceeași Ană pe un nou altar.\"

Gând frumos, de renaștere a (noii) vieți. Succese meșterului Manole - creatorului, ziditorului Adrian.

frumos,frumos.

am intrat cu mare curiozitate. trebuie sa recunosc. \"al zidirii\" presupunea si o \"ana\". sonet reusit, fireste. am, insa o intrebare: altarul cel nou pe care iti inviti iubita, femeia, este tot unul de sacrificiu?

poate, cu alta ocazia. voi avea ocazia sa va spun, daca nu stiti deja, cam cum este perceput acest mit, aceasta legeda, acest sacrificiu, in statele unite... si, sa nu uitam ca ne referim la crestinism, religia in care femeia are locul privilegiat.

felicitari

ioana

\"Lasa-ti coroana-n iarba sangerie,
Bea din potirul brumelor nectar
Si din caus de patimi apa vie\"...

O muzica a Inaltelor Sfere prinsa, doar, in trei versuri.
Si, asa, reinviem imprejmuiti de \"patimi\". Adim, nu ne dai nici o sansa! Minunat!

Domnul Erbiceanu mi-a \"furat\" versurile pe care si eu am vrut sa le evidentiez. Acum ce mai pot face?! Doar sa spun ca incep sa iubesc mult ziua de marti desi o traiesc miercuri.

Anda

Claudiu - la mine s-a produs un circuit invers. Și eu acum câțiva ani scriam( sau încercam să scriu) poezie cu rimă albă ( sau fără rimă sau cum să-i spun ? ). Încercând acum și altceva am ajuns la concluzia că fiecare trebuie să facă ceea ce se potrivește mai bine cu structura lui interioară. De încercările de acum câțiva ani acum mi-e rușine. Parcă acum mă simt mai bine și îmi păstrez pofta de lucru. În rest, discuția despre actual sau depășit, despre vechi și nou în privința formei și a ideaticii rămâne formală și neproductivă.
Îți mulțumesc că mai treci din când în când.
Mihaela - sacrificiu pe toată linia.
Mihai -ne tot zidim pe noi înșine.Să-mi trăiești !
Monica - prea frumoase vorbe, prea bun cititorul.
Mihaela - de două ori mulțumesc.
Ioana - altarul cel nou rămâne în primul rând de sacrificiu al creatorului. Aștept semnul mitului văzut de departe.
Adrian - șansa mi-o dai de fiecare dată când ne reântâlnim printre paginile site-ului.
Anda - știi că cei din urmă vor fi cei dintâi.

Am si eu furnicaturile mele pentru ocazia de a face bucurii, de cate ori pot.

Ce bine c-am ajuns și aici!

Radmila - se vede treaba că te-ai întors din vacanță. Mă bucur că nu ți-a scăpat acest sonet pentru cele frumoase.
Ioan - știm cum stăm cu toții cu timpul. Și eu mi-aș dori să fiu un cititor mai constant.Bucuria este mai mare atunci când constați că legătura rămâne.
Un canon va fi pentru mine să postez în fiecare zi de marți câte un sonet de dragoste. Dacă îmi mai impun câteva canoane pot să mă călugăresc.

Nu exagerez cand spun ca m-ai binedispus cu sonetul tau.
Mi-o si imaginez pe fecioara cum strabate padurile virgine, calcand mladios si sorbind miresmele ca pe un nectar...
Asa fecioara as zidi si eu.

Felicitari!