Poezie

S o n e t 1 7 4

al diluviului

1 min lectură·8 septembrie 2004

Mediu

Semăn un măr și-aștept să-i văd suișul,

Dar norii vin la colțuri de pădure.

În crengi furtuna greu e s-o îndure,

Se clatină câmpia și desișul.

Un zbor de păsări vântul vrea să fure.

În piept îi simt năvalnic ascuțișul,

Torenți de-aramă spulberă frunzișul,

Oștiri de brazi se-apleacă spre secure.

Corăbii mari oceanul îl înhață,

Cârmaci de bronz pe maluri m-au vânat.

În râuri peștii mor sătui de viață,

Simt cum îmi crește barba-ncrâncenat.

În jurul meu văd marea ca prin ceață

Și mă agăț de un catarg uscat.

10 iunie 2004

053.732

Despre aceasta lucrare

Autor: Adrian Munteanu
Tip: Poezie
Cuvinte: 92
Citire: 1 min
Versuri: 15
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Adrian Munteanu. “S o n e t 1 7 4.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/85813/s-o-n-e-t-1-7-4

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

MM Mihaela Maxim✓9 sept. 2004

curgerea timpului se lasa cald așteptată, ca rădăcini de toamnă prin mar... se adună furtuna într-un tablou... vântul deschide piepturi... pădurea își desenează prin umbre trecutul
m-au impresionat mult \"peștii sătui de viață\" și...
\"catargul uscat\"
mercic

AM Adrian Munteanu✓10 sept. 2004

Deseori mă gândesc că rămânem meru pe acest catarg uscat, cu diluviul dedesubt, fără a fi superiori lui, ci simțind izolarea care ne-a cuprins.

Distincție acordată

FA Florin Andor✓10 sept. 2004

... îți ascultam respirația mirat de ciudățenia unei indiferențe, părea că lumea încremenește în unghiuri obtuze ... îți luai o libertate închipuind durerea adulmecând parcă una din acele îndoituri ale vieții care știe fura colțurile zidurilor, spre învățare cu orice preț ... căutai apoi refugiu în mândria învinsului ce nu și-a meritat înfrângerea ... frumos, frumos ... la bună citire / vedere :)

AE Adrian Erbiceanu✓13 sept. 2004

Adrian,

ai \"semanat un mar\" fara sa te gandesti la consecinte. Abia cand ai dat cu ochii de Eva ai observat ca \"se clatina campia si desisul\". Prea tarziu, ca sa mai salvezi ce se mai putea salva, ca si Noe, te-ai facut \"carmaci de bronz\" si te-ai lasat dus de valuri. Agatat \"de un catarg uscat\", nou Columb, privesti lumea cu alti ochi si te minunezi. Si ne minunam si noi! Spor la treaba!

AM Adrian Munteanu✓13 sept. 2004

Ca omul aflat în concediu, descopăr uneori mai târziu luciditatea unor comentarii. Și mă minunez, cum ați și observat, de prietenia conținută. O deslușesc tot mai rar în jurul nostru.
Să fiți mereu iubiți!