ZAZavalic Antonia-Luiza
@zavalic-antonia-luiza
Auburn antoniazavalic.blogspot.ro/
„Love is the holy time of the timeless beings.”
Antonia Luiza Dubovici (n. Zavalic) s-a născut la 24 iulie 1989 în Sighetu Marmaţiei, Maramureș, România. Este licențiată în Asistenţă Socială şi absolventă a Programului Masteral Asistenţă Socială în Spațiul Justiției. Probaţiune şi Mediere (în cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca). A publicat în Revistele: ASLRQ,…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Excepțional poem. De învățat, de citit/de recitit (musai).
Astăzi e ziua mea norocoasă (nici dacă aș fi câștigat la loterie): am citit cele mai faine texte. Inima mea s-a bucurat enorm.
Astăzi e ziua mea norocoasă (nici dacă aș fi câștigat la loterie): am citit cele mai faine texte. Inima mea s-a bucurat enorm.
Pe textul:
„curajul are forma umbrei" de herciu
0 suflu
Context“fiecare are o umbră
căreia îi spune
acasă”
Gabriel,
poemele tale au întotdeauna în ele o inimă caldă. Citesc și mă simt acasă, un sentiment fericit, plin de blândețe, bunătate și liniște. Acest poem (precum și toate celelalte scrise de tine au) are o valoare didactică deosebită, conține revelații adânci (maxime, sentințe, adevăruri tulburătoare) pentru cititori și poeți deopotrivă precum:
“că poemul e o fiară flămândă care în cele din urmă își înghite stăpânul”
“liniștea
care nu poate fi străpunsă de nimic”
“sunt momente în care
inima e un cărbune încins
iar oamenii cu mâinile înghețate vor încerca să o țină în palme”
“drumul înainte e singura alegere sigur de urmat”
Și preferata mea:
“alteori ai putea să simți că sângele a plecat din poem
de parcă i-ar fi venit vremea să se ducă să curgă în altă parte
pentru că versul e un transplant de realitate
care se mută din om
în om
în om”
(o omisiune de redactare: “s” la transplant).
Asta-mi place la poezie, ea trăiește independent de poeți. Parcă are viața proprie. Sincer nici acum nu-mi dau seama cât de mult noi o scriem pe ea sau ea ne scrie pe noi.
căreia îi spune
acasă”
Gabriel,
poemele tale au întotdeauna în ele o inimă caldă. Citesc și mă simt acasă, un sentiment fericit, plin de blândețe, bunătate și liniște. Acest poem (precum și toate celelalte scrise de tine au) are o valoare didactică deosebită, conține revelații adânci (maxime, sentințe, adevăruri tulburătoare) pentru cititori și poeți deopotrivă precum:
“că poemul e o fiară flămândă care în cele din urmă își înghite stăpânul”
“liniștea
care nu poate fi străpunsă de nimic”
“sunt momente în care
inima e un cărbune încins
iar oamenii cu mâinile înghețate vor încerca să o țină în palme”
“drumul înainte e singura alegere sigur de urmat”
Și preferata mea:
“alteori ai putea să simți că sângele a plecat din poem
de parcă i-ar fi venit vremea să se ducă să curgă în altă parte
pentru că versul e un transplant de realitate
care se mută din om
în om
în om”
(o omisiune de redactare: “s” la transplant).
Asta-mi place la poezie, ea trăiește independent de poeți. Parcă are viața proprie. Sincer nici acum nu-mi dau seama cât de mult noi o scriem pe ea sau ea ne scrie pe noi.
Pe textul:
„Alfabecedar" de Gabriel Nicolae Mihăilă
0 suflu
Contextși acesta se întâmplă să fie o recenzie perfectă pentru viață, așa cum se descoperă ea: într-o singură zi, într-o secundă sau într-un milion de ani.
Emilian, poemul tău m-a rupt efectiv, mi-a disecat inima pe felii, toate cămăruțele ei s-au strâns într-un colț în care ninge și mâinile încălzesc zăpadă.
Tulburător. Nici nu știu ce să citez, întreg poemul este o răsuflare pur și simplu perfectă.
Mi-e și teamă să aprind stea (că steaua mea nu e pe atât de luminoasă precum sunt cuvintele tale).
Felicitări!
Emilian, poemul tău m-a rupt efectiv, mi-a disecat inima pe felii, toate cămăruțele ei s-au strâns într-un colț în care ninge și mâinile încălzesc zăpadă.
Tulburător. Nici nu știu ce să citez, întreg poemul este o răsuflare pur și simplu perfectă.
Mi-e și teamă să aprind stea (că steaua mea nu e pe atât de luminoasă precum sunt cuvintele tale).
Felicitări!
Pe textul:
„impecabilul denzel cu o căpușă în scrot " de emilian valeriu pal
0 suflu
ContextMulțumesc enorm pentru semnul luminos și feedback-ul dăruit.
Uneori poezia doare atât de mult încât nu putem decât s-o scriem.
Desigur cu prima ocazie (când voi găsi puțină liniște voi încerca să înregistrez poemul, încă nu dispun de resursele tehnice ca înainte). Întotdeauna revin cu drag, citez poezie de cea mai înaltă calitate aici, din păcate nu prea reușesc să comentez la texte ca înainte datorită unor probleme obiective dar și subiective.
Cuvintele tale mă încurajează enorm.
Felicitări pentru tot ceea ce realizezi!
O mică sugestie, dacă se poate, eu intru pe site de câte ori îmi permite timpul iar de cele mai multe ori nu reușesc să las un feedback scris chiar dacă citesc și îmi place un text, oare nu ar fi posibil să existe un fel de buton (tip like/ceva similar) pentru feedback?
Felicitări întregii echipe Agonia și tuturor membrilor. Vă apreciez din suflet.
Uneori poezia doare atât de mult încât nu putem decât s-o scriem.
Desigur cu prima ocazie (când voi găsi puțină liniște voi încerca să înregistrez poemul, încă nu dispun de resursele tehnice ca înainte). Întotdeauna revin cu drag, citez poezie de cea mai înaltă calitate aici, din păcate nu prea reușesc să comentez la texte ca înainte datorită unor probleme obiective dar și subiective.
Cuvintele tale mă încurajează enorm.
Felicitări pentru tot ceea ce realizezi!
O mică sugestie, dacă se poate, eu intru pe site de câte ori îmi permite timpul iar de cele mai multe ori nu reușesc să las un feedback scris chiar dacă citesc și îmi place un text, oare nu ar fi posibil să existe un fel de buton (tip like/ceva similar) pentru feedback?
Felicitări întregii echipe Agonia și tuturor membrilor. Vă apreciez din suflet.
Pe textul:
„Aceste urme calde ce sângerează din trupuri firave și cărți" de Zavalic Antonia-Luiza
0 suflu
ContextOttilia,
Nuța,
Dan,
Mulțumesc domniilor voastre (vă rog iertați-mi întârzierea) pentru feedback-ul luminos și timpul dăruit.
Cu necântărită gratitudine.
Nuța,
Dan,
Mulțumesc domniilor voastre (vă rog iertați-mi întârzierea) pentru feedback-ul luminos și timpul dăruit.
Cu necântărită gratitudine.
Pe textul:
„Poezia ca o bucată de carne " de Zavalic Antonia-Luiza
0 suflu
ContextMulțumesc enorm pentru buchetul luminos de cuvinte dăruit.
Întotdeauna cu nespusă gratitudine.
P.S. Îmi cer scuze pentru răspunsul întârziat.
Întotdeauna cu nespusă gratitudine.
P.S. Îmi cer scuze pentru răspunsul întârziat.
Pe textul:
„Vertebrele deschise ale acestui poem" de Zavalic Antonia-Luiza
0 suflu
ContextMulțumesc din suflet pentru bucuria dăruită.
Un An Nou Binecuvântat, cu multă sănătate, bucurii, încununat cu împliniri, succese și realizări frumoase!
Cu drag,
Antonia.
Un An Nou Binecuvântat, cu multă sănătate, bucurii, încununat cu împliniri, succese și realizări frumoase!
Cu drag,
Antonia.
Pe textul:
„Noi suntem oameni fantastici cu mâini de zăpadă și puls " de Zavalic Antonia-Luiza
0 suflu
ContextAcest poem radiază în toată splendoarea și greutatea sa. Îl văd, îl simt, îl citesc ca pe o armură impecabil construită să reziste în fața tuturor relelor/adversităților acestei lumi/vieți care uneori parcă sunt dezlănțuite în intenția de a ne devora/demoraliza/dizolva spiritul.
Un poem manifest, de luptă a unui suflet deosebit de puternic și luminos ce pășește fără nicio picăturǎ de frică în întunericul copleșitor și-l preface în opusul lui numai prin cuvânt.
Fiindcă cuvântul înseamnă putere, armǎ, tot ce ne rămâne (alături de sufletul nostru) atunci când ni se ia restul lucrurilor.
Un poem de o forță, maturitate și motivație excepțională, cu imagini de impact precum:
“eu știu să cos moartea
cu acul luminii”
“soldații, uneori,
nu mor,
doar se trezesc
mai cruzi”
“stelele nu pier,
ele nasc constelații”
“îmi pun degetul în rană
și rana mi-l suge
ca un copil înfometat”
“dragostea nu se bea
se mușcă,
până când dinții nu mai știu
dacă aparțin gurii sau rănii”
iar finalul
“asta e puterea mea.
asta e poezia mea.
asta e femeia care îți închide gura
cu ultimul vers.”
pur și simplu sublim.
Un poem manifest, de luptă a unui suflet deosebit de puternic și luminos ce pășește fără nicio picăturǎ de frică în întunericul copleșitor și-l preface în opusul lui numai prin cuvânt.
Fiindcă cuvântul înseamnă putere, armǎ, tot ce ne rămâne (alături de sufletul nostru) atunci când ni se ia restul lucrurilor.
Un poem de o forță, maturitate și motivație excepțională, cu imagini de impact precum:
“eu știu să cos moartea
cu acul luminii”
“soldații, uneori,
nu mor,
doar se trezesc
mai cruzi”
“stelele nu pier,
ele nasc constelații”
“îmi pun degetul în rană
și rana mi-l suge
ca un copil înfometat”
“dragostea nu se bea
se mușcă,
până când dinții nu mai știu
dacă aparțin gurii sau rănii”
iar finalul
“asta e puterea mea.
asta e poezia mea.
asta e femeia care îți închide gura
cu ultimul vers.”
pur și simplu sublim.
Pe textul:
„apocrif despre lumină" de Erika Eugenia Keller
0 suflu
ContextAtmosfera acestui poem o trăiesc de câteva zile încoace, prin durere, luciditate, resemnare, gratitudine și vindecare: un cerc complet al “durerii de iarnă”.
În acest poem cuvintele plâng în frumusețe, unde totul se transformă firesc în poezie.
Imagini deosebite: “Pielea subțire a timpului”, “aerul tremură desculț”, “fețele sfărâmate în secunde lichide”
“cepele care plâng” etc.
Iar finalul este absolut sublim:
“Pe degete,
un chibrit stins
miroase a Crăciun.”
Un poem pe care dacă nu l-aș fi citit, trebuia să-l fi scris.
În acest poem cuvintele plâng în frumusețe, unde totul se transformă firesc în poezie.
Imagini deosebite: “Pielea subțire a timpului”, “aerul tremură desculț”, “fețele sfărâmate în secunde lichide”
“cepele care plâng” etc.
Iar finalul este absolut sublim:
“Pe degete,
un chibrit stins
miroase a Crăciun.”
Un poem pe care dacă nu l-aș fi citit, trebuia să-l fi scris.
Pe textul:
„fotografii arse" de Claudiu Marin
0 suflu
ContextDoamnǎ Erika Eugenia Keller,
Domnule George Paşa,
Nici nu știu cu ce să încep, în primul rând cu infinita mea gratitudine pentru bucuria dăruită în aceste zile de dărâmare interioară.
Acest poem l-am scris din cenușă literalmente: în data de 10 decembrie în toiul nopții un incediu înfiorător ne-a mistuit casa și a ars ce am avut drag și important (diplome, premii, toată biblioteca mea cu cărți semnate, cărțile mele publicate… etc.). Un miracol providențial a făcut cǎ am reușit să ies cu familia mea teferi și nevătămați din casă înainte să fie înghițită cu totul de flăcări.
Poezia mea (lăuntrică) a supraviețuit (dacă nu cea materială) și sunt absolut recunoscătoare pentru acest lucru, pentru toți cei dragi. Pentru fiecare zi dăruită după acel moment devastator.
Mulțumesc din suflet oameni dragi, mulțumesc Agonia pentru felinarul aprins în casa mea nemuritoare.
Tuturor vă doresc un Crăciun binecuvântat cu multă sănătate, pace și bucurii în casele domniilor voastre!
Cu drag,
Antonia Luiza Dubovici (Zavalic)
Domnule George Paşa,
Nici nu știu cu ce să încep, în primul rând cu infinita mea gratitudine pentru bucuria dăruită în aceste zile de dărâmare interioară.
Acest poem l-am scris din cenușă literalmente: în data de 10 decembrie în toiul nopții un incediu înfiorător ne-a mistuit casa și a ars ce am avut drag și important (diplome, premii, toată biblioteca mea cu cărți semnate, cărțile mele publicate… etc.). Un miracol providențial a făcut cǎ am reușit să ies cu familia mea teferi și nevătămați din casă înainte să fie înghițită cu totul de flăcări.
Poezia mea (lăuntrică) a supraviețuit (dacă nu cea materială) și sunt absolut recunoscătoare pentru acest lucru, pentru toți cei dragi. Pentru fiecare zi dăruită după acel moment devastator.
Mulțumesc din suflet oameni dragi, mulțumesc Agonia pentru felinarul aprins în casa mea nemuritoare.
Tuturor vă doresc un Crăciun binecuvântat cu multă sănătate, pace și bucurii în casele domniilor voastre!
Cu drag,
Antonia Luiza Dubovici (Zavalic)
Pe textul:
„Între aceste file de cărți suntem aproape desăvârșiți" de Zavalic Antonia-Luiza
0 suflu
ContextO adevărată nestemată este acest poem.
Am savurat fiecare cuvânt, emoție, chiar și pauzele dintre cuvinte. Un poem scris frumos și delicat ca o respirație săvârșită în cel mai înalt punct al pământului.
Am savurat fiecare cuvânt, emoție, chiar și pauzele dintre cuvinte. Un poem scris frumos și delicat ca o respirație săvârșită în cel mai înalt punct al pământului.
Pe textul:
„clipa aceea adânc însămânțată-n memorie când" de George Pașa
0 suflu
ContextCu nespusă gratitudine pentru buchetul luminos de cuvinte.
Pe textul:
„Până când degetele mele vor muri " de Zavalic Antonia-Luiza
0 suflu
ContextLuminos poem tribut. Deosebit în fiecare licărire, imagine, cuvânt.
Despre sens, sfârșit și început, dar mai ales despre renașterea așa cum a fost gândită de marele Arhitect și Acasă ca un loc cald și frumos cum nu se poate închipui.
Despre sens, sfârșit și început, dar mai ales despre renașterea așa cum a fost gândită de marele Arhitect și Acasă ca un loc cald și frumos cum nu se poate închipui.
Pe textul:
„totul curge, până ne vom întoarce Acasă" de George Pașa
0 suflu
ContextOttilia,
mulțumesc pentru semnul dăruit, m-au bucurat și încurajat cuvintele tale.
De asemenea mulțumesc echipei de redacție pentru semnul luminos, a fost o surpriză plăcută.
Cu imensă gratitudine.
mulțumesc pentru semnul dăruit, m-au bucurat și încurajat cuvintele tale.
De asemenea mulțumesc echipei de redacție pentru semnul luminos, a fost o surpriză plăcută.
Cu imensă gratitudine.
Pe textul:
„Terminal lucidity" de Zavalic Antonia-Luiza
0 suflu
ContextUn poem din care muşti și nu te mai poți sătura, splendid scris.
Felicitări!
Felicitări!
Pe textul:
„melopee" de Djamal Mahmoud
0 suflu
ContextSincere mulțumiri pentru semnul luminos, timpul și cuvintele dăruite
cu scuzele de rigoare pentru răspunsul tardiv.
Cu imensă gratitudine.
cu scuzele de rigoare pentru răspunsul tardiv.
Cu imensă gratitudine.
Pe textul:
„Nu este suficient să supraviețuiești pentru a fi viu " de Zavalic Antonia-Luiza
0 suflu
ContextErika,
Doamne, câtă frumusețe în aceste rânduri. Poemul tău (poemele tale sunt deosebite și încărcate de sensibilitate) este ca un moment de respiro în lumea reală, cu problemele ei.
Poemul tău este ca o ușă secretă care se deschide în interiorul altei zile și mai frumoase. Delicatețe și măiestrie în fiecare cuvânt ce vorbește sufletului despre viață. L-am citit cu voce tare și eu, nu se putea altfel. Un text cu adevărat frumos, delicat și puternic!
Doamne, câtă frumusețe în aceste rânduri. Poemul tău (poemele tale sunt deosebite și încărcate de sensibilitate) este ca un moment de respiro în lumea reală, cu problemele ei.
Poemul tău este ca o ușă secretă care se deschide în interiorul altei zile și mai frumoase. Delicatețe și măiestrie în fiecare cuvânt ce vorbește sufletului despre viață. L-am citit cu voce tare și eu, nu se putea altfel. Un text cu adevărat frumos, delicat și puternic!
Pe textul:
„dacă s-ar îmbrăca timpul în piele" de Erika Eugenia Keller
0 suflu
ContextDomnule Pașa,
vă mulțumesc pentru semn și feedback-ul dumneavoastră (întotdeauna) generos cu textele mele (imperfecte) încă lucrez la tehnică, deja îmi cunosc punctele slabe și voi încerca să fiu mai atentă la textele viitoare, entuziasmul nu este suficient atunci când scriu și ofer publicului spre citire ceea ce simt și gândesc, dar important este că învăț și mă bucur să pot citi din creațiile acestei comunități.
Apreciez din suflet intervenția dumneavoastră și îmi cer scuze fiindcă din lipsă de timp (nu de interes) nu reușesc să răspund prompt, dar vă asigur de maxima mea gratitudine și apreciere.
Domnule Petrea,
vă mulțumesc pentru semn, respectiv cuvintele de apreciere, încurajare. Apreciez enorm timpul și feedback-ul dăruit.
Întotdeauna cu gratitudine.
vă mulțumesc pentru semn și feedback-ul dumneavoastră (întotdeauna) generos cu textele mele (imperfecte) încă lucrez la tehnică, deja îmi cunosc punctele slabe și voi încerca să fiu mai atentă la textele viitoare, entuziasmul nu este suficient atunci când scriu și ofer publicului spre citire ceea ce simt și gândesc, dar important este că învăț și mă bucur să pot citi din creațiile acestei comunități.
Apreciez din suflet intervenția dumneavoastră și îmi cer scuze fiindcă din lipsă de timp (nu de interes) nu reușesc să răspund prompt, dar vă asigur de maxima mea gratitudine și apreciere.
Domnule Petrea,
vă mulțumesc pentru semn, respectiv cuvintele de apreciere, încurajare. Apreciez enorm timpul și feedback-ul dăruit.
Întotdeauna cu gratitudine.
Pe textul:
„Nu este suficient să supraviețuiești pentru a fi viu " de Zavalic Antonia-Luiza
0 suflu
ContextErika,
mulțumesc enorm pentru semnul luminos, timpul dăruit, analiza amplă și excelentă pe text (ca întotdeauna). Ai trăit poemul, iar acest lucru mǎ bucură nespus.
Domnule Paşa,
vă mulțumesc enorm pentru lectură și feedback, desigur voi reveni asupra recomandărilor Dvs. Nu este suficient să transmit o stare trebuie să o pun şi în forma corectă, potrivită. De obicei sunt așa entuziasmată de ideea sau starea din poem și abia aștept să le împărtășesc, încât uneori omit alte aspecte importante.
De asemenea mulțumesc editurilor pentru recomandare, a fost o surpriză plăcută.
Cu gratitudine, întotdeauna.
mulțumesc enorm pentru semnul luminos, timpul dăruit, analiza amplă și excelentă pe text (ca întotdeauna). Ai trăit poemul, iar acest lucru mǎ bucură nespus.
Domnule Paşa,
vă mulțumesc enorm pentru lectură și feedback, desigur voi reveni asupra recomandărilor Dvs. Nu este suficient să transmit o stare trebuie să o pun şi în forma corectă, potrivită. De obicei sunt așa entuziasmată de ideea sau starea din poem și abia aștept să le împărtășesc, încât uneori omit alte aspecte importante.
De asemenea mulțumesc editurilor pentru recomandare, a fost o surpriză plăcută.
Cu gratitudine, întotdeauna.
Pe textul:
„(cum) rescriu din minte nopțile mele fantastice cu Bulgakov" de Zavalic Antonia-Luiza
0 suflu
ContextWow, acest poem trăiește în fiecare cuvânt, chiar și în pauza dintre cuvinte.
Un text brutal, dureros, plin de inimă ce deschide larg ușile nesfârșitului.
Cred cǎ bunicul tău a primit cel mai frumos tribut. Acest poem strălucește lângă stea lui.
Copilul Leonard încă privește prin ochii lui Leonard cel matur, a cărui copilărie s-a sfârșit în acea zi funestă în care a atins singurătatea și a decis să se vindece în cărți înțelegând iluzia/trucul morții. O lecție fantastică despre maturitate, care se desfășoară într-o singură zi, zi în care copilul-poet descoperă cǎ moartea nu este nimic altceva decât cea mai mare farsă din lume și cǎ tot ce-i viu nu poate fi îngropat la doi metri în pământ ci continuă să respire în altă formă, dimensiune, constelație. Acolo unde stelele au nume după fiecare suflet.
În acea zi, copilul Leonard a devenit bărbat, poet, filosof și mai presus de toate a devenit un om care s-a umplut cu dragoste și har. Eu cred cǎ te-ai născut poet, dar în acea zi datorită alegerii tale de a veghea lumina care nu se mai stinge ai primit darul vederii depline. A fost un punct de cotitură, iar tocmai alegerea ta, te-a făcut poetul care ești astăzi.
Inima ta să-ți fie binecuvântată cu infinită dragoste, bucurii și împliniri!
Un text brutal, dureros, plin de inimă ce deschide larg ușile nesfârșitului.
Cred cǎ bunicul tău a primit cel mai frumos tribut. Acest poem strălucește lângă stea lui.
Copilul Leonard încă privește prin ochii lui Leonard cel matur, a cărui copilărie s-a sfârșit în acea zi funestă în care a atins singurătatea și a decis să se vindece în cărți înțelegând iluzia/trucul morții. O lecție fantastică despre maturitate, care se desfășoară într-o singură zi, zi în care copilul-poet descoperă cǎ moartea nu este nimic altceva decât cea mai mare farsă din lume și cǎ tot ce-i viu nu poate fi îngropat la doi metri în pământ ci continuă să respire în altă formă, dimensiune, constelație. Acolo unde stelele au nume după fiecare suflet.
În acea zi, copilul Leonard a devenit bărbat, poet, filosof și mai presus de toate a devenit un om care s-a umplut cu dragoste și har. Eu cred cǎ te-ai născut poet, dar în acea zi datorită alegerii tale de a veghea lumina care nu se mai stinge ai primit darul vederii depline. A fost un punct de cotitură, iar tocmai alegerea ta, te-a făcut poetul care ești astăzi.
Inima ta să-ți fie binecuvântată cu infinită dragoste, bucurii și împliniri!
Pe textul:
„cum am înțeles dragostea" de Leonard Ancuta
0 suflu
Context