razvan rachieriu
Verificat@razvan-rachieriu
„O boala invinsa este viata omului”
Loc de naștere: Târgu Ocna Copilăria și adolescenta am petrecut-o în Roman Domiciliul actual: Municipul Roman Stare civilă: divorțat Am urmat cursurile Liceului Roman-Vodă, profilul matematică-fizică Am absolvit Facultatea de Științe Economice din Iași În prezent sunt economist la SNGN Romgaz S.A. Secția Roman Pasiuni: cititul cărților ( o zi…
Iubirile creeaza din concentrarea gandurilor in obsesivul imaginii iubitului o cale \"fara sfarsit, fara destin\" pierduta in arabescurile sufletului.
O viata pierduta, consumata de focurile launtrice ,renaste din spuza iubirii pentru a-si inalta axa verticala a ontologicului imanent fiintarii.
Doar sufletul secatuit, absorbind durerea ce distruge isi pierde consistenta esoterica si devine \"fantoma a zilelor mele pribege\".
Pe textul:
„Histoire sans espoir" de Ela Victoria Luca
Intensitatea soarelui redusa la un spot in eclipsa dupa deget determina orbirea poetica.
Cel mai bine ar fi sa ascundem becurile in minte, asa aceasta ar fi mereu luminata.
Zambind tot timpul , cand suntem nefericiti punem tristetea in zambet si acesta se transforma intr-un zambet chinuit, intr-o grimasa.
Pe textul:
„prestidigitator" de xxx
\"Vagine indoliate\" dupa feminitatea ucisa absorb \"mecanisme lirice\" in intunericul voluptos.Acolo ,in subteran intuneric, se fabrica placerea, ca un dom intors,profan, inspre ateism.
Vaginul, groapa ingusta cu sex, este dotat de poeta cu suflet care genereaza genocide erotice printre barbati; pe el se scriu pagini de \"pornografie violenta vibrand instinctiv\" prin actul sexual.
Vaginul este ca o casa in intuneric cu ferestre inguste mereu deschise inspre spatiul ocupat de barbat.
Ratacim prin strazile umede si ploioase ale himenelor.
Este o poezie lubrica, cu vaginul arhetip.
Pe textul:
„the great depression" de simona marcu
\"De frica singuratatii din noi\" uitam ce-am fost ieri, ascundem ce suntem azi in umbrele crescute din temeri si populam ziua de maine cu iluzii.
Este asa si nu altfel ,fiindca lumea si oamenii sunt asa si nu altfel, , caci daca ar fi altfel , atunci am trai in alta dimensiune existentiala creata dupa alte legi.
Dorul dupa ceva inefabil cauta noutatea din desuetitudine, fericirea iluzorie din nefericire, patima din blazare.
Corbii ciugulesc inima, iar in locul ei este ceva mult mai personal si mult mai profund.
Pe textul:
„Cuvinte din noi catre noi" de Maria Prochipiuc
Cuvântul repetat, “rotund”, întregește poezia relevând sensuri noi.
Pământul leagă trupul de cer, rădăcinile existenței ne ancorează de tină, iar tot ce ține de imaterial (spirit, suflet, gândire) , cu idealurile imanente ființei, secționează cerul în drumul vertical spre stele.
Intervalul dintre cer și stele străbătut cu “pas secund” este umplut cu spațiile dorințelor infinite.
Pe textul:
„Rotund" de Ela Victoria Luca
Pe textul:
„Naștere" de lucian m
Pe textul:
„haiku" de Eugenia Buzatu
Pe apa murdara a existentei sa \"rasarim intr-un miez de nufar\".
Ne nastem in mocirla, licarim slab in spatiul intunecos al vietii, \"ne aprindem inserarea la capatai\" si ne stingem ca o lumanare \"la marginea caintei\" ca am parcurs viata ca pe un drum noroios presarat cu bolovani si gropi adanci fara sa o intelegem.
Pe textul:
„Înnoptare" de Ela Victoria Luca
\"Gustul de sare\" depusa de marea in retragere spre esenta izvorului, se sterge de mierea buzelor iubitului.
Cu iubirea ascunsa in mainile impletite \"tragem dupa noi tarmul\" ca o plapuma de nisip sau ca o cortina ce cade la sfarsitul piesei despre dragoste.
Pe textul:
„sarutul de sare" de Nuta Craciun
Izvorul suferintelor din carnea ratiunii, luciditatea, \"despica,taie,sfasaie,sapa,smulge\" radacinile \"pana la capat,pana dincolo de durere\".
Omul care si-a taiat radacinile \"fara resentimente,fara reprosuri,fara regrete\" pluteste ca un spectru dincolo de lume \"ca un duh al noptii\" \"sperand sa nu poata muri\", cultivand timpul contorsionat cu germinatia materiei din care cresc noile radacini in gandire.
Sa impartim cladirea cu compartimente ale sinelui in doua :in partea de apus sa punem sfarsitul tuturor fiintelor si lucrurilor, iar in partea de rasarit inceputul cu germenii evolutiei aparand in primordialul pur(edenul).
Pe textul:
„povestea florilor de mireasă" de Virgil Titarenco
Prin zilele \"elastice\" ce cuprind \"dimineti fantomatice\" se plimba \"strigoii lumii\" - oameni fara gandire care plutesc la suprafata vietii fara sa constientizeze existenta.
\"Viata injunghiata miseleste\" de lama cuvintelor moarte ingroapa \"logosul ucis\" de secundele pumnal infipte in carnea \" poluata de aerul golului din tine\".
Pe textul:
„farsă de prost gust" de Bogdan Nicolae Groza
Intr-un peisaj apocaliptic, in loc de piele a crescut \"iarba ascutita-n clavicule\", iar femeile musca moartea din barbati ascunsa in nimicul ce creste din spuza intunericului.
Cand raiul a ramas suspendat in transcendent , iadul este singura solutie, condus de sentinta : \"nimic nu este interzis\".
Pe textul:
„caramele" de Andrei Gamarț
Suntem \"ca un ghem de carne si semne\" care se desfasoara in linia sinuoasa a vietii.
\"Cataclisme perfide\" care se deschid intr-o apocalipsa redefinita dupa standarde moderne, coexista cu
\"requiem-uri\" ale firii care nu si-a pierdut speranta.
\"In somn oboseli cu degete lungi\" apuca visul si il arunca in haznaua cu mirosuri pestilentiale ale temerilor existentiale pangarite de incestul abisului asupra inaltimilor.
Din cuvinte transfigurate in limbaj poetic sa facem leagane , iar din cuvintele goale de sensuri sa facem sicrie.
\"Tot mai greu in mijlocul acestei gropi\" subzistam impreuna cu animalele deghizate in oameni, cu poeme - \"temple albe\" peste ruinele fiintei.
Pe textul:
„decît eu" de Virgil Titarenco
In linistea ca o mare adanca peste albia sufletului, dispar inceputurile din primordialul ontologic si ramane scopul si finalitatea destinului omului, cu ecouri care se sting in solitudine.
Intrebarile cu incizii in \"trupuri singuratice\" cer panaceul
raspunsurilor deschise.
Ceea ce suntem si ceea ce vrem sa fim creeaza entitati torturate \"in procustienele paturi ale vietii\".
Iubirea se refugiaza in catacombe, pentru a se putea feri de bombele influentelor nefaste ale lumii.
Cand patimile carnale vorbesc, singura regula se refera la libertatea erotismului.
Daca ratacim cu iluziile noastre in irealitatile
\"infiniturilor demiurgice\" care creeaza simulacre de \"lumi nascute sub alti sori\", atunci \"iubirea este singura intoarcere\".
Pe textul:
„de ce am avea nevoie de kamasutra" de Virgil Titarenco
care sa le valorific, decat sa stapanesc perfect gramatica,
iar in mintea mea sa fie un vid de idei.
PS:Nu se scrie \"limba romana\" in loc de \"limba romaneasca\"?
Pe textul:
„Fericiti si nefericiti" de razvan rachieriu
Domnule, tare nefericit trebuie sa fii matale.Imi pare sincer rau !
Da\' cu gandirea ta ce-ai avut?O caut printre cuvinte si nu o gasesc.
Pe textul:
„Fericiti si nefericiti" de razvan rachieriu
Mai intai va multumesc pentru introducerea textului meu pe site.
Iubirea dintre mama si fiu nu poate curge intr-o singura directie.Ea isi gaseste intregirea si implinirea daca se revarsa in ambele sensuri : de la mama la fiu si de la fiu la mama.
Daca mama iubeste si fiul uraste si invers, atunci iubirea este decapitata de sensurile profunde si de legaturile emotionale , care trebuie traite intr-o simbioza a iubirii in doi.
Relatiile dintre mama si fiu sunt speciale si unice, si in antiteza cu relatiile sociale care presupun dezvoltarea individului prin manifestarea specificitatii sale in omogenitatea grupului.
Sentimentele dintre mama si fiu sunt pure, caci nu contin suferinte si gelozii pe care le poarta indragostitii de-a lungul timpului.
Dragostea dintre fiu si mama sau dintre fiica si mama ne purifica de negativitatile cu care viata ne incarca.
Pe textul:
„Mama" de razvan rachieriu
a fluxului gandirii.
Spre deosebire de aceasta, maximile,aforismele si reflectiile presupun talentul gandirii de a ordona cuvintele
in exprimari gnomice.
Poeziile nu pot fi concepute fara har, caci crearea lor presupune o transfigurare a limbajului intr-un lirism al sensurilor poetice, fata de care continutul prozei pare
prozaic.
Pe textul:
„Mama" de razvan rachieriu
Eu nu am nici o vina ca alta poezie are acelasi titlu ca poezia mea.
Imi doresc mult ca aceasta poezie sa apara pe site,fiindca
trateaza o tema draga mie - fiinta mamei-.
Un alt titlu la care m-am gandit este :\"Icoana mamei\".
Pe textul:
„Mama" de razvan rachieriu
ratiunea demon si ratiunea arhanghel.Demonul si arhanghelul
se lupta in mine pentru a-si asigura intaietatea in
manipularea gandirii.
Poezia aceasta a fost scrisa de ratiunea demon.
Pe textul:
„Femeia dincolo de piele 2" de razvan rachieriu
