Mama

As vrea sa-mi schimbati titlul poeziei pentru a putea sa apara pe acest site.
Eu nu am nici o vina ca alta poezie are acelasi titlu ca poezia mea.
Imi doresc mult ca aceasta poezie sa apara pe site,fiindca
trateaza o tema draga mie - fiinta mamei-.
Un alt titlu la care m-am gandit este :\"Icoana mamei\".

Cine a trimis la \"atelier\" acest text nu a avut în vedere titlul textului ci calitatea sa. \"Proză\" este cam mult pentru acest text. Se putea încadra la personale-gânduri...

Proza este procedeul literar cel mai usor de realizat.Poti scrie orice, singura constrangere fiind stilul si expresivitatea formularii frazelor si o anumita continuitate
a fluxului gandirii.
Spre deosebire de aceasta, maximile,aforismele si reflectiile presupun talentul gandirii de a ordona cuvintele
in exprimari gnomice.
Poeziile nu pot fi concepute fara har, caci crearea lor presupune o transfigurare a limbajului intr-un lirism al sensurilor poetice, fata de care continutul prozei pare
prozaic.

Eu sunt de acord cu ce ai spus tu despre proza. Am incadrat si eu multe fragmente la \"proza\", e adevarat ca nu asa scurte ca cel de fata. Poate pe asta eu l-as fi incadrat la personale, fiind, pana la urma, un mod personal de a privi cea mai apropiata dintre fiinte.

Insa altceva vreau sa te intreb. Mi-e neclar un pasaj, poate imi explici ce ai vrut sa spui: \"iubirea de mama coincide cu iubirea fata de mama intr-o simbioza care purifica sentimentele\".

Multumesc anticipat

Mama ta a citit? Eu vad altfel lumea. Mi-ai dat o idee. Am sa o valorific intr-un text despre mama mea.

PENTRU IOANA STEFANESCU-BOGDAN
Mai intai va multumesc pentru introducerea textului meu pe site.
Iubirea dintre mama si fiu nu poate curge intr-o singura directie.Ea isi gaseste intregirea si implinirea daca se revarsa in ambele sensuri : de la mama la fiu si de la fiu la mama.
Daca mama iubeste si fiul uraste si invers, atunci iubirea este decapitata de sensurile profunde si de legaturile emotionale , care trebuie traite intr-o simbioza a iubirii in doi.
Relatiile dintre mama si fiu sunt speciale si unice, si in antiteza cu relatiile sociale care presupun dezvoltarea individului prin manifestarea specificitatii sale in omogenitatea grupului.
Sentimentele dintre mama si fiu sunt pure, caci nu contin suferinte si gelozii pe care le poarta indragostitii de-a lungul timpului.
Dragostea dintre fiu si mama sau dintre fiica si mama ne purifica de negativitatile cu care viata ne incarca.