George Pașa
Verificat@george-pasa
„„Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea)”
Cititor pasionat. Pe acest site, din aprilie 2006. A scris câteva cărți și speră că va ajunge cândva "la măsura de aur a lirei".
Colecțiile lui George Pașa
Da că tot spuneam de ceea ce nu îmi place, aș cita versurile următoare: „Dumnezeu și-a făcut de lucru cu noi/a intrat într-o clădire/a aprins pipa păcii/a râs cu oamenii fără religie”. Inițial voiam să spun și de acestea: „distanța/fenomenul care stinge/urmele iubirii adânci”, deși este o realitate verificată. Însă, paradoxal sau nu, în plan ideal, distanța poate și să apropie. Oricum, sunt foarte multe idei sensibile și profunde în textul de față, text care mi se pare unul dintre cele mai bune citite în pagina autoarei, chiar mai bun decât cel recomandat recent. O corectură cred că ar fi necesară aici: „vom trece străini unul/pe lângă/celălalt”, fiindcă înțelesul este: „ca niște străini”, adverbul fiind inadecvat. Dacă tot am zis de versurile acestea, să mai spun și că „dublarea” (necesară în lectura multiplă) a pronumelui demonstrativ aduce o iamgine care mi-a plăcut mult: „celălalt capăt va fi în aer”.
Pe textul:
„dragostea este la locul ei " de Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„în această culoare de moarte " de Ottilia Ardeleanu
RecomandatPe textul:
„Tiripleașca" de George Pașa
Pe textul:
„ Stai la fereastră" de Ioan-Mircea Popovici
Mai este și o strofă care îmi place în mod deosebit, dar nu numai pentru că este în acord cu soerința comună a poeziei noastre de a fi atinsă de suflul divin:„Din ale vieții izvoare/Poezia-i o apă vie/Care te îmbie mereu/Să nu uiți de tine/Și de Dumnezeu”. Mai jos puțin e un cuvânt pe care am intuit de la început că așa ai vrut să-l scrii: „musical”, deși sigur - ca și mine, de altfel - îl citești „muzical”.
Am văzut și altele din fereastra poemului, dar nu interesează pe alții, care, normal, au cu totul altă viziune.
Pe textul:
„ Stai la fereastră" de Ioan-Mircea Popovici
Pe textul:
„Un poem se scrie-n taină și o taină el rămâne..." de George Pașa
Domnule Diaconescu, oricum aș mai fi lucrat la fragmentul acesta, cum, de altfel, voi face și cu altele. Chiar dacă va mai dura până poemul să fie definitivat. Am fost autoironic aici, cu un fel de haz de necaz că ierarhiile sunt atât de subiective. Nu mă răfuiesc cu nimeni anume, ci cu o anumită atitudine închisă în fața diversității creatoare.
Domnule Mureșan, umorul este doar într-unul dintre straturile textului, în realitate fiind multă tristețe aici. Dar cred că ați văzut și acest lucru.
Ottilia, pe mine m-a întristat scriindu-l, dar este adevărat că se poate citi și așa. De fapt, știi că, în profunzime, umorul are și rădăcini amare. Cartea probabil că va fi definitivată cândva; de publicat, nu prea mai depinde de mine.
Domnule Lican, vorbiți de empatie, însă vă referiți la cum ar reacționa persoanele care, neînțelegând esența altruistă a textului, ar dovedi antipatie. Că este un text altruist o demonstrează și ultimele pattru versuri. Nu călcând pe morminte (citește: pe valorile autentice ale trecutului), dând din coate spre a se ridica pe sine, se poate realiza ceva cu adevărat temeinic. Formele literare cu adevărat noi nu resping trecutul, ci îl asimilează și îl depășesc. Curentele de avangardă doar declarativ s-au dezis de trecut. Ceea ce a rămas valoros realizează sinteza originală dintre inovație și tradiție. Eu însumi aici plec de la tradiția satirică și sarcastică a lui Eminescu. Însă gândurile și expresia lor artistică sunt ale mele. Recitiți textul ca să înțelegeți și ce nu v-a lămurit complet.
Sunt onorat și copleșit de atenția domniilor voastre. De asemenea, de recomandarea textului de către redacție.
Vă mulțumesc și vă mai aștept printre rândurile mele!
Pe textul:
„Răniți suntem cu toții-oricum..." de George Pașa
RecomandatMulțumesc pentru reamintire!
Pe textul:
„Anul poetic 2011 pe poezie.ro. Scurtă navigare prin paginile unor autori preferați" de George Pașa
Pe textul:
„Răniți suntem cu toții-oricum..." de George Pașa
RecomandatPe textul:
„La mulți ani, 2018!" de Eugenia Reiter
Pe textul:
„Zburând cu barca prin vis" de George Pașa
Este neîndoielnică, din punctul meu de vedere, și realizarea estetică. Știu că nu puteți schimba titlul (eu l-aș fi văzut, mai degrabă, ca subtitlu), însă, dacă veți include textul într-un volum de versuri, v-ați putea gândi și la altul.
Pe textul:
„e totul aranjat și totu-i gol" de Bejliu Anne-Marie
Simplitatea discursului nu exclude natura sa reflexivă, dimpotrivă, chiar dacă enunțurile par să fie scrise/rostite cu lejeritate.
Pe textul:
„z â m b i ț i" de Corina Gina Papouis
George Pașa
Pe textul:
„Ceva atât de simplu" de George Pașa
Cred că ai dreptate: Histria și Grădina Inorogului vor fi avut un rol important în ceea ce scriu acum, după câțiva ani. Desigur, cel mai important rol îl are Dumnezeu, fără de care nu aș fi scris nimic. Noi, creatorii, nu suntem decât istrumente imperfecte pe care doar El poate să cânte acordurile esențiale.
O toamnă plăcută, cu mii de regăsiri, fericiri și iubiri îți doresc!
Pe textul:
„Pătrunde-n miez ca-n propria sa casă..." de George Pașa
RecomandatPe textul:
„Ararat" de Cristian Petru Balan
Pe textul:
„din noiembrie smintit" de Ioan-Mircea Popovici
Oricum, dacă m-am oprit aici, să se știe că este de bine.
Pe textul:
„respir" de Valeriu D.G. Barbu
RecomandatDa, Ottilia, un șir nesfârșit de vieți.
Răzvane, sfera e ideală, nu materială. Chiar dacă se vorbește despre „corpul” nostru astral.
Domnule Dume, v-am mai spus că nu scriu cu intenții de poezie filosofică. Totuși, este drept ce spuneți. În ceea ce scriu, filosofia este implicită, nu explicită.
Pe textul:
„Continuum" de George Pașa
Suntem oameni, nimic mai mult, domnule Popovici. Erorile ne pândesc la orice pas. Important este să le depășim, pentru a rămâne oameni. Cam acesta ar fi unul dintre adevărurile despre om.
Repet, domnule Rachieriu, suntem oameni. Avem și n-avem limite, în același timp. Acestea sunt un dat ontologic. Eu mă refeream la acelea impuse de ceilalți. Ne depășim, uneori, limitele, dar dăm peste alte și alte limite, până sfârșim... în nesfârșire.
Vă mulțumesc pentru semnele dumneavoastră de lectură!
Pe textul:
„Rămânerea în Text" de George Pașa

