Azi nu mă mai tem
nici de moarte nici de
nemurire
nu mă tem de plecări de întoarceri
nu-mi mai e frică de trădări
nici măcar de ale mele
nu mai ascult glasul niciunui
gând de ne-iubire
azi
Ce-i omul? Mai bine zis, ce rămâne?
Lăcrămioară, de două zile stau în casă, cu o durere de spate sâcâitoare. S-ar zice că mă doare-n spate. (Eh, bine-ar fi! Bine-ar fi să nu le mai pun pe toate
În Grădina Ghetsimani,
Doamne, singur Te-ai rugat;
Iuda, socotindu-și banii,
Cu sărutul Te-a trădat.
În Grădina Ghetsimani,
Ucenicii Te-au lăsat,
Când Tu, nu să-Ți lase anii,
Trist, pe
Dragă Lăcrămioară,
De-a lungul vieții, am fost nedrept, uneori. De-o nedreptate crudă, care – judecând la rece – n-aș zice că mă caracterizează. Și totuși, am tăiat cu drujba copaci ai sufletelor,
Când o ființă îți pleacă – din viață, din suflet, ori numai până-n orașul vecin, rămâi pustiu ca o gară din Bărăganul de altădată.
Să pleci. Niciodată să rămâi.
Pleca bunica, la moară. Mă
Câtă diferență! De obicei, nu cad în greșeala de a face comparații, conștientă că fiecare om este o individualitate aparte, cu farmecul sau, dimpotrivă, cu hibele sale. Dar uneori, fără să vreau, mai
Maria coborî din tren printr-o săritură. Fusese gata să-și scrântească glezna, nefiind obișnuită să poarte pantofi cu tocuri înalte. Nu exista niciun motiv pentru care să nu pășească treaptă cu
În data de 12 decembrie 2009, la Torino, a avut loc lansarea cărții „Amintiri din dictatură” (Memorie di una dittatura), volum scris atât în limba română cât și în limba italiană.
Volumul a fost
FD