Îți scriu de-aici, dintre iluzii, îți scriu pe-o clipă, un minut,
Despre-ndoieli, despre confuzii și despre nodul desfăcut.
Îți scriu pe frunze de salată, pe coaja unui ou de struț,
Pe ambalaje
Și iar mi-e dor să scriu versuri. Chiar și proaste, așa cum scriu de obicei.
Nu sunt în transă. Din păcate. O fi de la stres.
Toți zic că stresul e de vină. Pentru orice. Cine-s eu să-i
Să fi fost seară ori poate în zori sau la amiază.
Nu mai știa cum a fost, habar n-avea, dar ce mai contează?
Ținuse bine minte doar albul imaculat al peretelui, cel al halatului,
Albastrul
aveam pulsul o mie
și una de nopți
privirile speriate de îndrăzneala de a fi
tânăr nu însemna fericire întotdeauna
buzunarele erau goale ca sticlele sau femeile
plângeau mai mereu în urma
mea a
Ce mai e de zis despre povești versus realitate? Mai nimic.
E nașpa când ceva despre care credeai că îți va face bine mereu ajunge să-ți facă rău. Valabil pentru orice episod din orice serial
spre mine
îmbujorată a deschis ochii mari
mi-a zâmbit ca unui somnoros copil bucălat
simțeam fericirea injecție cu lumină
făcută de o asistentă cu buze roșii și halat scurt
mă întrebam dacă
dacă