Poezii

nu consum săpun gaz apă caldă detergent uit de gigi becali mă bronzez pe o plajă pustie sau cânt în duet cu barbra streisand sunt albina bolnavă de miere copac netuns de un deceniu boaba de porumb

ELEDUARD Lupașcu

0

2

Iubito, zboară spuma berii ca puful alb de păpădii, în nori se-mbracă sânii verii și timpu-ncepe-a podidi. Și zboară părul de pe mâță, și cade frunza de pe ram, și fuge borșul din tărâță, și

ELEDUARD Lupașcu

0

4

mi-e iarăși dor de geamul spart cu piatra de puiul de zarzăr așteptând zorii la fereastră normal și de kuki lecțiile ei îmi parfumează încă cerul gurii mi-e dor de florentin nimeni după el nu

ELEDUARD Lupașcu

0

0

Mai lasă-mă un pic să-mi fie noapte, să mai repet cum e să-mi fie dor, să mă trezească-n locul tău, la șapte, Sonata lunii-n do diez minor. Mai lasă-mă să merg la o răscruce, să stau cu vântul,

ELEDUARD Lupașcu

0

0

Aș mai bea un apus, aș mai râde-o pădure, m-aș ascunde-ntr-un val, aș fuma un pian, alungat din trecut, un prezent să-mi îndure viitorul legat cu un nod gordian. Aș mânca zori de zi pe-o felie de

ELEDUARD Lupașcu

0

0

mă dor toate natalia mă doare narghileaua bradul pe care-l voi dezbrăca mâine mă dor cele trei degete de coniac rămase în sticlă treptele murdare de pe scara blocului și ziarele care nu mai apar mă

ELEDUARD Lupașcu

0

9

Sunt bine, tată, relativ, sunt mult mai bine decât cel care voi fi, probabil, cert, peste trei munți și două porți... Sunt doar un pic mai speriat, mai dependent, mai curios, mai fascinat, mai

ELEDUARD Lupașcu

0

0

Port o șapcă fistichie (soarele mă vrea în iad), dar merg și la liturghie uneori, când simt cum cad. Tac, ascult, mă rog... în fine, cred un pic în ce nu cred, până când să fug îmi vine, să-nțeleg

ELEDUARD Lupașcu

0

0

te rog nu-mi spune că te-am uitat pe banca de lângă izvorul numărul șapte picăturile sapă în lemnul vechi ca o absență la margine de seară te rog nu-mi spune cât de romantic plouă timid

ELEDUARD Lupașcu

0

0

mi-e sete de tine mai tare ca ieri, iar azi foamea setei succede, arunc sentimente cum vechii boieri doseau, sub caftane, monede. remarc penitente poeme de lux ce-mi cad la picioare angelic, le-adun

ELEDUARD Lupașcu

0

0

Îți scriu de-aici, dintre iluzii, îți scriu pe-o clipă, un minut, Despre-ndoieli, despre confuzii și despre nodul desfăcut. Îți scriu pe frunze de salată, pe coaja unui ou de struț, Pe ambalaje

ELEDUARD Lupașcu

0

7

Să fi fost seară ori poate în zori sau la amiază. Nu mai știa cum a fost, habar n-avea, dar ce mai contează? Ținuse bine minte doar albul imaculat al peretelui, cel al halatului, Albastrul

ELEDUARD Lupașcu

0

0

aveam pulsul o mie și una de nopți privirile speriate de îndrăzneala de a fi tânăr nu însemna fericire întotdeauna buzunarele erau goale ca sticlele sau femeile plângeau mai mereu în urma mea a

ELEDUARD Lupașcu

0

0

spre mine îmbujorată a deschis ochii mari mi-a zâmbit ca unui somnoros copil bucălat simțeam fericirea injecție cu lumină făcută de o asistentă cu buze roșii și halat scurt mă întrebam dacă dacă

ELEDUARD Lupașcu

0

2