Poezii

Mi-e dor, mi-e dor, mi-e tare dor, De câmpul reavăn şi anost, Mi-e dor de urma de tractor, Şi de mirosul de compost. Tânjesc după-un sublim odor, (Al sărmăluţelor de post), Nu după damful de

ELEDUARD Lupașcu

0

0

Nici nu mai știu dacă de frunze-i vorba ori despre mine - desfrunzit un pic. Mai fuge-o vară, și-i mai rece ciorba, și parcă-n douăzeci de scânduri mă despic. Nu-mi cresc izvoare-n ochi și nici nu

ELEDUARD Lupașcu

0

0

Ai vrea să dansezi, să arunci cu petale, Mai știi cum se face să râzi hohotind, Să tai în felii sentimente banale, Alergi, dar oglinda te vede mințind. Și nu se întâmplă un port fără zare, Nici

ELEDUARD Lupașcu

0

0

Doar eu înghit o linguriță plină cu răbdare, doar eu mai știu că nu mai știu, de mult, nimic, mă răsucesc, mă-ntorc, ușor sau greu, la ziua-n care mi-aduc aminte, vag, ce mi-a lăsat în plic. Doar

ELEDUARD Lupașcu

0

0

Noi respirăm aceeași toamnă, suntem legați de-același lanț de frunze roșii ce ne-ndeamnă să n-aruncăm tristețea-n șanț. Noi nu ne agățăm de mare, de albatroși, de pescăruși și n-avem nicio

ELEDUARD Lupașcu

0

2

Asta nu e poezie, dar nici factură, în dosar cu șină, nu e, nu e deloc, e doar o firimitură zburând, ca o pană din perna lăsată la aer, pe fereastra balconului, la mine la bloc. Asta nu e poveste

ELEDUARD Lupașcu

0

4

Așteaptă-mă cu pâine coaptă-n vatră, fără sare, așteaptă-mă cu bere rece, fără alcool, cu poale-n brâu, pufoase, fără zahăr, cu crizanteme fără staniol. Așteaptă-mă pe bancă, lângă casă, c-o

ELEDUARD Lupașcu

0

3

dacă aș fi fost o pasăre, un pisoi ori un mugur pe ram, te-ai fi umplut de verde, m-ai fi mângâiat, mi-ai fi lăsat firimituri la geam. un urs de pluș, o carte de colorat ori o cutie cu bomboane

ELEDUARD Lupașcu

0

0

Mai m-am gândit, iubito, nu plec, rămân aici între evenimente ce, zilnic, se succed, De ce să plec, și unde (cum tu, prea bine, zici)? Cum să renunț doar pen'că nu am în ce să cred? Rămân până la

ELEDUARD Lupașcu

0

0

Se întâmplă din nou și nu știu ce să spun - curge vara încet de pe munte, Mă culeg amintiri și mă lasă pe drum, Flori și gânduri devin amănunte. Stau să cadă, din norii nervoși, corbi flămânzi,

ELEDUARD Lupașcu

0

0

când se trezește secundele abia ce apucă să-mi coasă cu catgut uimirea de a fi prezent lângă fericire se apleacă timid sărută neîncrederea în mine zace puștiul de ieri pustiul de mâine

ELEDUARD Lupașcu

0

0

o umbră vinde mărar la colțul blocului ceva mai la stânga încă una mături flori farfurii (din plastic) la dreapta alte două rechizite cărți de colorat nu te supăra frate în gheretă o umbră

ELEDUARD Lupașcu

0

0

Mai țin minte cum soarele coboară, toamna, dincolo de dealuri, cum cad nucile pe acoperișuri și cum râdeam ca proștii când te împiedicai în pădure. Mai știu ce puneam în tigaia aia unde

ELEDUARD Lupașcu

0

0

Ei, na! Și ce? E doar o altă secundă, frumoasă, din viața mea. Trecătoare și ea. Ca și mine (o altă grăbită, nebună, urâtă, secundă) și ea, într-o fugă constantă, rotundă, spre o liniște grea

ELEDUARD Lupașcu

0

0

Când pică frunzele târzii, mai vrei să-nveți că vrei să vii? Doar știi, nu știi, ba știi … Nu știi că mă îmbăt cu erezii, îmi pleacă boii pe pustii și-mi cresc aripi la gelozii? Nu m-aburi ca pe

ELEDUARD Lupașcu

0

0

acum sunt bine așa cum mi-am dorit toate sunt pline părul de frunze pantofii de nisip buzunarele de crabi gura de alge ochii de soare tu zi-le să nu mai caute în larg am ajuns liniștit acasă

ELEDUARD Lupașcu

0

2

Cum să-ți mai spun, în câte zeci de feluri, în care limbă poți să înțelegi? De când te-am cunoscut tu mă cutremuri, cu frumusețea știi cum să mă legi. Mă zbat, de când mă știu, să-ți stau în

ELEDUARD Lupașcu

0

2

n-am nevoie de tine ştiu perfect drumul cel mai scurt dintre două puncte este întotdeauna drept dar şi de data asta aleg calea cea mai lungă nu mă grăbesc din mai multe motive (ale tale) în primul

ELEDUARD Lupașcu

0

0

dragă domnule nu sunteți nu prea sunteți aș zice deloc nu sunteți bine nu știu ce ați făcut în ultimul timp poate îmi spuneți sau poate nu dar v-au crescut incredibil de mult v-au crescut

ELEDUARD Lupașcu

0

0

alergau zilele pe dealurile de la marginea orașului, precum mistreții hăituiți de vânători, se umpleau copacii de ciori și ochii ciutei de spaimă, linia orizontului îmi tremura sub pleoape și

ELEDUARD Lupașcu

0

2

Se-așază roșu peste verde, mânjeste galbenul un gri, îmbracă munții salopete și câmpu-ncepe-a înnegri. Mă cer albastru încă-o vară, mă soare și mă val sărat, dar toamna, peste dealuri, zboară spre

ELEDUARD Lupașcu

0

0

n-am învăţat la facultate mama mi-a arătat cum să ţin furculiţa tata m-a trecut strada numai pe verde bunica-mi citea din cartea aceea groasă îmi era foarte teamă de ea avea desenată o

ELEDUARD Lupașcu

0

2

un fluture pe mână, o floare prinsă-n păr, o dragoste nebună, curaj într-adevăr? la ochi un strop de rouă, la gât mătase mov, la sân o palmă nouă, lavandă în alcov? tendinţe libertine, parfum de

ELEDUARD Lupașcu

0

0

Și trec pe zebră frunze moarte, și trece vara în baston, Și-s cozi prelungi la pașapoarte pentru solstițiul cu palton, Și trece vântul ca obuzul, și trec miresme de camfor, Trece, pe galben,

ELEDUARD Lupașcu

0

0