E atâta tristețe! Privesc icoana în singurătatea ei de azur. De undeva se aude sunetul tainic al ceasornicului. În singurătate, doar ticăitul lui retrăiește timpul, nu te mai poți împotrivi. Adio!
auzi-mă Doamne întru rugăciunea mea din adâncuri necunoscute
spală-mă întru dreptatea ta
noaptea asta toată scrutează neliniștea dorului
adu-mi aminte de faptele mâinilor tale în revărsatul
Cartea-i mică, dar furnică…
Autor: Sorin Olariu
Coperta: Ștefan Popa POPA`S
Tehnoredactare computerizată: Sorin Olariu
Editura: Marineasa, Timișoara
Sorin Olariu este un epigramist mai aproape de
Moș Crăciun își scutură pletele sale vechi de vreme și îmbracă lumea în alb, apoi se plimbă în miez de noapte desenând cu vârful degetelor pe geamuri glastre de gheață.
În această noapte l-am văzut
Aseară la Filarmonica Moldova din Iași a avut loc Concertul de muzică tradițională susținut de de Ioan Bocșa și Anasmblul Icoane. Cu acest prilej a avut loc și lansarea Albumului al III-lea de
Caramel - culoarea nopților de adio, culoare a sufletului ce dă târcoale unui scenariu irepetabil de dulce și întreg.
Caramel - memorie ce cheamă o altă încărcătură, pe cea a inteligenței bronzului
Dana Ștefan
Motto:
\"tu
făclie romantică
la perna
umbrei de-amor
terne
licărind fumegând
rugăciunea iubirii eterne\"
focul vine din cer, pentru că el urcă, așa cum apa vine din pământ coborând a
Pe Gabriela Marieta Secu am descoperit-o, nu acum când încerc să parcurg o parte din poemele sale, ci cu mult timp în urma, poezia ei are frumusețea versului scurt, dar mai ales am descoperit
ți-aș spune da
dar stai pe gânduri și tainic
asfințitul îl frămânți în visuri și
nu mai vrei să porți în alte maluri zborul
mi-ai spune nu
dar ochii tăi ca vulturul în suflet
mi se-avântă
Luna adormită parcă în postul ei de veghe asupra noptii, încă mai moțăie în orizont.La celălalt capăt al lumii soarele aduce cu el viața.
Câteva crâmpeie de raze sparg valul noptii.
Lumina
Nancy Popa
Reality bites
Cam așa îl văd eu pe Robert: un om nemaipomenit și un poet desăvîrșit care simte bine, dacă nu prea
bine realitatea așa cum este ea, fără culori utopice.
Cum ziceam mai
e ziua dintâi - Monica Mihaela Pop [Trandafiras]
tânăr
zborul a prins cu aripile marginea joasă a nopții
răsucind-o arzândă peste stele
trăiam un Crăciun
mai albastru decât oricare altul
e ziua
Universul e plin de forme și culori în care alte culori nălucesc, în care alte sunete vibrează. Dincolo de marile și eternele decoruri ale naturii pământești, cerul își boltește imensa lui cupolă și
E sărbătoare. Seara își așterne liniștea peste zgomotul zilei, frunzele vorbesc în șoaptă, se miră, se întreabă, cine, ce , cum…Cu legănări abia simțite, încet-încet pășește spre voi ... Adria Ana,
Locuiam nu de mult în gazdă, aveam vecin un anume jurist care uneori o mai făcea și pe-a jurnalistul și apărea în Ziarul de Vineri... în zi de post. În marea majoritate a timpului se ocupă de
Se află în lumea noastră ființe care nu există și care totuși trăiesc, trăiesc în conștiința noastră, în imaginația noastră, în sufletul nostru. Putem să le dăm nume diferite, putem dialoga cu ele,
Unii poeți cultivă în general regulile prozodice, fiind adeseori niște versificatori riguroși. Moderniștii abrogă orice reguli, urmând pulsiunile interioare ce le dictează structura fiecăruia. Se
Iași, vineri, 16 noiembrie - o minunată zi de toamnă, soarele ne-a răsfățat cu razele lui blânde, umplându-ne sufletele, nu numai de lumina cea dătătoare de viață, dar și de bucuria întâlnirii ce
te voi așeza în fiecare poem ca pe o utlimă picătură de viață
mirosul trupului ca pământul reavăn de primăvară
va încolți noi și noi muguri pe sânii altor femei
nu mai este loc nici macăr de
Omul este o fiinta sociala ce se dezvolta prin interactiunile lui cu societatea. Daca il izolam de mediul sau, inseamna ca-i reducem posibilitatea de a comunica cu semenii sai. Deseori imprumutam
Am adormit intre palmele tale.
Mi-e somn si teama
De glasul din launtrul meu. ***
dangăt de clopot calcă încet
glasul s-adune tăcerea s-o stingă
fără tropotul formei
lumina
se prelinge-n
Vali Nițu a intrat în decorul poeziei pentru a distinge drumul liricului care de foarte multe ori se personalizează în versuri și trăirii descriptibile. Pentru început nu mă voi opri la poezia
Motto:
în prea adânc de mine
un curcubeu în suflet
așteaptă să-l deschizi
înaintea amurgului zilei împart ecou după ecou
și aprind nopțile celui ce-așteaptă
cântecul acesta de femeie
amintind că