Poezie
In zori, vin ploile
Cântec de femeie
1 min lectură·
Mediu
Motto:
în prea adânc de mine
un curcubeu în suflet
așteaptă să-l deschizi
înaintea amurgului zilei împart ecou după ecou
și aprind nopțile celui ce-așteaptă
cântecul acesta de femeie
amintind că orice
șoaptă moare
în zori
doar ploile târzii
picură visele mele desculțe
și mă înseninează cu ultimul cuvânt
acolo unde privirea e lacrimă de zâmbet
la margine de suflet
îmi împietresc îmbrățișarile și țările calde
după o noapte lungă până-n răsărit
te apropii ca o fantasmă
de oriunde ai fi
să-mi fii
eu
în prea adânc de mine
un curcubeu în suflet
așteaptă să-l deschizi
înaintea amurgului zilei împart ecou după ecou
și aprind nopțile celui ce-așteaptă
cântecul acesta de femeie
amintind că orice
șoaptă moare
în zori
doar ploile târzii
picură visele mele desculțe
și mă înseninează cu ultimul cuvânt
acolo unde privirea e lacrimă de zâmbet
la margine de suflet
îmi împietresc îmbrățișarile și țările calde
după o noapte lungă până-n răsărit
te apropii ca o fantasmă
de oriunde ai fi
să-mi fii
eu
053.630
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Maria Prochipiuc
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 84
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Maria Prochipiuc. “In zori, vin ploile.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maria-prochipiuc/poezie/225047/in-zori-vin-ploileComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MP Constantin- oprirea ta asupra acestui poem e un lucru important pentru mine, înseamnă că măcar un cititor a vibrat la versurile mele, ai trecut prin poem și ai lăsat firul acela roșu. Mulțumesc!
0
LSLa margine de vis descult cantul acesta de femeie lorelei rasfata in amurguri si curcubeu de nopti cu soapte si zambete cu lacrimi si impietriri de ploi tarzii si soare.
La margine de suflet prin vremuri si adancuri de-as fi argonautul din fantasma clipelor involburate n-as atarna nici dincolo de soapte nici dincolo de zori ca ultimul cuvant
lucian
La margine de suflet prin vremuri si adancuri de-as fi argonautul din fantasma clipelor involburate n-as atarna nici dincolo de soapte nici dincolo de zori ca ultimul cuvant
lucian
0
MPLucian- e bine când mai revii printre texte, descoperi că ai cititori despre care nu ai fost anunțat, îmi place că ai definit anumite momente ale poemului, dar spuse în așa fel încât dă mai multă frumusețe și candoar epoemului îți mulțumesc pentru acest lucru
0
LSAsa se-ajunge mai adanc la sufletul/sufletelul
omului/oamei din povestea ce ne sta in cale, alaturi
sau in fata celui/celei spuse sau expuse aici, Maria.
Si, eu sunt cel ce multumeste pentru asta.
Eu ma infrupt aici, acum din rastignirea ta.
Ma-nghesui uneori, ma ghemuiesc, dau buzna.
Nimic nu-i nici mai cald, nici mai inalt.
omului/oamei din povestea ce ne sta in cale, alaturi
sau in fata celui/celei spuse sau expuse aici, Maria.
Si, eu sunt cel ce multumeste pentru asta.
Eu ma infrupt aici, acum din rastignirea ta.
Ma-nghesui uneori, ma ghemuiesc, dau buzna.
Nimic nu-i nici mai cald, nici mai inalt.
0
Remarc jocul din final
\"de oriunde ai fi
să-mi fii
eu\"
Cu drag,
Constantin