Maria Prochipiuc

Motto:It is a nice foreigner, send him fucking home it is too dark his fucking face and song It is too night in his eyes but first love him in the rain love him and send him fucking home…It is too

am adunat toate cele din urmă și cele de azi și cele de lepădare mi le-am pus în cămara inimii să vii tu Doamne – sporește-mi credința deschide-mi larg brațele să văd lumina cea dătătoare de

viața își urmează cursul firesc miezul nopții poate îl voi regăsi mâine țipătul inimii îndrăgostite trece peste miracolul granițelor dintre ani mi-am pierdut umbra ** dragostea învinge de

cerul își revarsă pântecul peste flori morminte și pietre nu mai am nici tată nici mamă doar eu cerne ușor peste mine viscolul împletind sălciile curgerea apelor într-un hohot prelung zvon

mi-adun în palme zilele de când nu ne-am văzut le așez de-a dreapta și de-a stânga inimii apoi fiecare cuvânt și neașteptatele speranțe te aștept devenind silabă în necuvinte hai să ne jucăm pe

departe de oameni trepte spre infinit urci mereu te-atrage nerostitul în efemerul amintirilor depărtarea e ca o profeție a neștiutului de mâine întrebi de fiecare dată nepătrunderea

clipele se împleteau în vârful scărilor – melancolie străjerii nopții picurau din lumânări fuioare de lumină înainte de sfârșitul zilei pe coridoare neliniștiții călători purtau din veșnicie atâtea

Înconjurați de taine din afară, suntem tot atât de asaltați de taine și dinăuntru. Universul mare și universul mic – macrocosmosul și microcosmosul – sunt alcătuiri la scară diferită, dar păstrează

Imi este dor nu de tine suferință chiar daca nu sunt ucigaș ți-aș țintui inima și te-aș spânzura pe cruce să atârni în bătaia vântului și-a gerului să te batjocorească trecătorii lovindu-te peste

poate că există clipa când chipul ți se răsfrânge în oglindă - era ieri când celulele trag să moară încă din mugure spaima de a nu fi surprinse iubind e timpul când scrisorile vin și pleacă

am fost acolo de fiecare dată zădărnicind rugina clipei incendiată de albul înțelepciunii priveam lumea prin prisma trecutului cu mirosul de verde în susur de izvoare ecouri de sonete coboară

Azi am observat că din inma mea au crescut spini, dar ce este mai interesant e că s-au înfipt adânc în pământul trupului meu pentru a naște iubire, doar pentru tine cititorule! Știu eu dacă reușesc

pământul se odihnește de trudă făptura-și împărtășește misterul într-un concert polifonic slobodă de dureri și griji suntem un caleidoscop de senzații ne-am lăsat ispitiți de cifra șase

bincuvântând trupul cel fără de rod al Anei Stăpânul firii a împlinit rugăciunea dreptului Ioachim trimițând prin prunca Maria înnoirea adamului căzut drept mulțumire darul cel fără de preț a

Aseară , târziu în noapte, m-am trezit, călătorind prin mine. Nu prea știu ce căutam... luminile se întretăiau în umbre... Dacă reușești să privești în interiorul tau, de multe ori nu te

23.06.2006 ora 13.00 - e o dată în calendar, o dată ce pentru unii poate nu are nici o importanță, pentru alții, poate fi ziua în care au de luat o decizie, apoi câți nu se nasc și câti nu părăsesc