Jurnal
poemul infinitului
fără trimiteri
1 min lectură·
Mediu
visez!
încă
pic de somn
doar
cântecul acesta mă desparte
de îngenuncherea nopții
aud șoapte
îmi dezmorțesc brațele
ceva nedeslușit mă cuprinde
oglinda mă privește
pierdută și visătoare
încă
visez?
0125786
0

iartă-mă dacă-ți spun că mi s-a întâmplat același lucru.
chiar de curând...stai puțin..să mă uit la ceas..
din nou, fără supărare, chiar am nevoie să știu ce citesc aici.
sunt destul de open-minded ca să-nțeleg din cuvinte puține.
am remarcat că au mai început unii dintre cei avizați să intervină pe text și să dea indicații binevoitoare - sigur, acolo unde este cazul.
vin și întreb:
aici e totul ok, da?
adică, repet, ce stil sau construcție..sau chestii dintr-astea..este abordat aici?
mulțumesc.
ps. pt autoare
nu este nicio urmă de malițiozitate.
dar tocmai ca să nu dau cu bâta-n baltă vin și-ntreb.
sper să mă susții în demersul de a căpăta și-un răspuns. :)
iar pe tine te-ntreb:
ce-nseamnă acel \"fără trimiteri\"?