Ionuț Georgescu

înțeleptul privi ceasul din turn și își strânse sculele a opta zi a facerii sârșea în rotocoale mari de fum de țigară nu trebuia să mai numere și să măsoare nimic să confirme euri sau să lipească

E șubred totul și-i o toamnă Apăsătoare ca o dogmă Prin beciuri vinul ne condamnă La trupuri fără fond și formă Salon de refuzați e strada Cu androgini lipiți de boarfe Cu timp turbat ce-și

hărțile spun despre ea că e o provincie necartografiată hic sunt leones e postat pe aortă și din cand în cand seisme îi tulbură degetele cu care strânge bastonul alb al inocenței sau al orbirii

hai să ne consumăm restul de iubire ca pe-un sandvich de fast food pus în pungi reciclabile înfometați să muşcăm și să ne stergem cu manecile pe bărbie uitând că iluziile se cumpără cu

în fiecare zi punea pledul pe prințese adormite și cetățenii vigilenți spuneau că nu trebuie folosite taxele și impozitele pentru remunerarea acestui serviciu de colectare selectivă a

dimineața îți voi povesti în cuvinte modificate genetic despre arta fugii de bach aia nenumită și neterminată despre horcăiala de nonsensuri a lumii și hiperluciditatea sintetizatorului lui

Poetule, se face vinul În anotimpul cu vaccinul E timpul să te-ntorci în tine Să tragi pe nas, să bagi în vine Poeme-n metrică perfectă Despre iubita ta absentă Să vină masa

într-o zi oarecare bătrân voi scrie o carte despre o femeie întâlnită de un bărbat după ce a întâlnit alte femei titlul îl va alege editura vor fi descrise condițiile meteo cum râdea femeia și

știai că dragostea trebuie împărțită fair câtă înăuntru atâta și afară și împrumutai disperată tandrețe de la cămătari cu ceasuri de aur ce măsurau corect secundele if only i could collapse like

vitruvius mi-a spus speriat că e perfectă și e începutul pierzaniei de acum voi preface orice altceva în aceeași și dumnezeul din oglindă mă va ignora ea se va așeza în fiecare dimineață la coada

Suntem doi actori sociali ce nu pot intui infinitul din când în când atribuim semnificații întâmplărilor și folosim atingerea ca formă de cunoaștere îmi zâmbesti în fiecare dimineață și mi-arăți

atunci eram tineri și copacii creșteau mai înalți decât casele împrumutam unul altuia dureri maligne și îngerii lui Caravagio timpul mirosea a vodcă și poezia prelungea chirurgical linia

Ochii ei confirmau teza materiei din lumină condensată și buzele curbura spațiului Riemann ăla în care fiecare dreaptă e un cerc imens în cursul evenimentelor aflaseră că surâsul nu apare numai la

sătul să mai fiu ostaticul ficatului rinichilor duodenului am hotărât să închiriez o tarabă în piață și să pun pe ea sufletul meu ca pe-un prohab deschis mulțimea turbată a început să

în blugi și adidași îmi răvășește gândurile telecomenzile cheile cicălitoare și cochetă își agață câte o gropiță în obraji la miracole încă lucreză și varsă metodic cafeaua cautând dinții de

Mi-am împrumutat viața și uneori vin la cinema să văd ce mi se mai întâmplă de pe rândul ăla ieftin din spatele sălii totul este 3D lipsește a patra dimensiune timpul o maladie banală cum îi

Eu sunt cel care adună monezile aruncate în răspântii târându-mă prin noroi și lovindu-vă genunchii rugându-mă ca preotul să lungească zicerea până când ultimul bănuț cu miros de tutun ieftin își va

eram tineri și copacii erau mai înalți dragostea nu se ambala în PET și minciuna o striveam sub călcâie ne povesteam viața uneori împrumutam unul altuia durerile maligne totul era un carnaval

într-o zi voi veni de departe flămând tu vei rupe pâinea vei tăia bucăți subțiri de slană și vei socoti exact caloriile te voi ruga să mă privești ca pe-un un imigrant din viața mea și să-mi