iarina copuzaru

Dumnezeul meu e un ursuleț umplut cu paie și pentru că aș putea trece cu el prin apa aceasta adâncă am un aer serios pe care adulții nici nu-l observă, ceea ce e perfect pentru înclinația mea

eram aproape la sfîrșitul drumului cînd paznicul mi-a spus despre întoarcerea lui; îl așteaptau copiii, soția, dar mai ales cartea cu paginile numerotate invers. bine, omule, dar în față e

O singură fereastră e aici îmbătrînește mai ales noaptea prin ea se pot vedea cîinii ce păzesc orașul cînd plouă i se lipește de mîini noroiul alb și oamenii așteptînd înșirați eu nu-i spun să

Ai văzut cum fuma Zappa pe scenă în timp ce dirija orchestra? (nu-mi plăceau pauzele-n care mă priveai aș fi vrut să-ți spun că înainte nu m-am simțit singură însă ai fi interpretat în o mie de

V-am pregătit un defel de mîncare după o rețetă pe care-am descoperit-o în coaja unui brad cu fructa pharmakonică. Din păcate, am uitat cum se numește felul. Poate mă ajutați să-mi amintesc. Se

Tata mă bătea din cînd în cînd - mai ales dacă aduceam copii acasă La școală, am jucat în piesa „Oul sinucigaș”, fără să spun nimănui din familie (fiindcă nimeni nu agreea teatrul) Nu-mi plăceau

\"Chitara pentru începători\" se va putea cumpara în cadrul taberei de chitară de la Râmeț. Sperăm că în luna septembrie o vom distribui magazinelor de specialitate. Le mulțumim domnilor Dan

mi-am construit o căsuță de jucărie peste inimă am pus în ea fluturi cu cheiță și păpuși fără ochi un aparat mic fotografiază negativele vezi aici pata asta albă sunt eu uite dacă

femeia nebună plimbă un cărucior gol camera toracelui e plină cu harpe îmi spune că nu vorbește niciodată singură muzica tăioasă învinețește degetele lumea e marsupiul ei plămînii tresar ca două

De multe ori am crezut în mine ca-n ceva ce nu există și am scuipat în vis călugării care voiau să-mi taie părul din hainele lor am făcut adăpost pentru licurici mamă, o să-mi las unghiile

Iată poezia mea văratică, împletită cu fire de iarbă și coarde mătăsoase de chitară:

La pălării și ciorapi de plasă renunțasem cu mult înainte trăgeam ușor un fir și mă destrămam pe dinăuntru nici stația de autobuz nu mai era acolo deși ploaia s-a oprit deasupra mea ca și

Pe limbă se oglindește luna cu miez de rodie în șira spinării am cioburi albe devin firesc ceea ce durerea-mi arată că sunt cînd eram mică visam să cumpăr un spital de nebuni credeam că acolo

Nu mai pot scrie decît despre o boală rîvnită un păr despletit mîlos e memoria îmi presară vise printre măruntaie limba mea scorbură adulmecă prezentul ace de siguranță galbene mi se desprind de

Deasupra trupului dragostea chinestezică ne aseamănă cu acel napolitan privind cîțiva ani un șurub saltul în spatele căruia singurătatea devine elastică lama cuțitului meu e de mătase îți

Fructul din inimă cu 613 semințe cu degetele - lupi albi căutînd hrana într-o furtună de zăpadă tristețea roade marginile camerei simt cum se mărește semnul minus pe vene amintirea ca un

De cealaltă parte a luminii nu se mai aude nimic tălpile mele prinse-ntr-o coajă de zăpadă așteaptă ghilotina străzilor ce seamănă cu rufele unui nou născut limbă smulsă îmi e somnul sub