Iarba înflorită și \"coardele mătăsoase de chitară\". Niște minnesingeri teleportați într-o vară de-a noastră. Un dar deosebit, nu numai pentru elevii tăi, ci pentru tot site-ul. Să dea Domnul să ne iubim ca lumina ochilor!
Mă uit la copila din dreapta imaginii, sau stânga acestui grup. Apoi la privirea câinilor. Acela vărgat, căruia nu-i vedem ochii, parcă ar fi dirijorul, ori chitaristul șef. De fapt sunt și ei pui, drăguții de ei! Pare o piramidă a odei bucuriei...
imi place la nebunie chitara. din nefericire pot doar asculta si simti muzica. de produs, de creat sunete, insa... fugiti!!! Oricum, d-na profesoara, succes si plangere lina pe \"coarde matasoase de chitara\" :)
Dragoș, vorbești așa frumos - iar Minne(le) tău e muzical -, încît sunt convinsă că ți-ar plăcea să-nsuflețești o chitară.
Da, cățeii, într-un fel, au făcut parte din grupul organizatorilor. Cel vărgat, „chitaristul șef”, ne-a așezat așa cum se vede în poză:)
Alex, eu sunt răbdătoare, iar fuga o păstrez în interior, pentru curse lungi ale inimii, nu pentru muzică. Așa că, dacă te înscrii în tabără, îți arăt cum se creează o melodie și cu chitara dezacordată. Și sună chiar fain:)
Mă uit la copila din dreapta imaginii, sau stânga acestui grup. Apoi la privirea câinilor. Acela vărgat, căruia nu-i vedem ochii, parcă ar fi dirijorul, ori chitaristul șef. De fapt sunt și ei pui, drăguții de ei! Pare o piramidă a odei bucuriei...