GPGeorge Pașa
Verificat@george-pasa
Puchenii Mari
„„Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea)”
Cititor pasionat. Pe acest site, din aprilie 2006. A scris câteva cărți și speră că va ajunge cândva "la măsura de aur a lirei".
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Ultimele patru versuri mi se par deosebite, prin simplitate, trăiri general-umane, sigur, exprimând un adevăr al ființei. Aveam îndoieli în privința utilizării formei învechite \"însumi\", dar e în acord cu \"vinul cel bun\" din inima veche\". Al doilea vers mi-aduce aminte de ultima noastră disputa literară. Al patrulea mi se pare nepotrivit în context, dar nu sunt categoric.
Pe textul:
„Un măr" de Vasile Mihalache
0 suflu
ContextNu sunt \"un trecător neatent\", \"nu dat cu barda\", \"sunt ocupat; scriu un poem\"! Am înțeles mai multe, dar prezenta atotștiutoarei doamne Visalon mă stânjenește, dumneaei ținând mai mereu să jignească indirect părerile altora, ca și când numai dumneaei ar avea dreptate.
Pe textul:
„Contur" de Vasile Mihalache
0 suflu
ContextAdunând \"resturi de om\" (restructurând materia destrămată a ființei), umplând golurile cu sine, construind \"epopei/ sufletelor în căutare de viață\", poetul știe că, rămas \"pe marginea foii\" va aluneca într-o altă existență, \"într-o altă carte necitită\" . Un text emoționant și valoros.
Pe textul:
„la marginea foii" de Bogdan Gagu
0 suflu
ContextDemersul creator e animat, aș spune, de un post al ființării în(tru) text. Existența în viața textului sau în textul vieții aș îndrăzni să spun că sunt cele două coordonate (\"linii dezbrăcate și aiurite\", \"dâre de lumină/ ce putrezeau\") între care ființă poetică își găsește pedeapsa și mântuirea.
Pe textul:
„la marginea foii" de Bogdan Gagu
0 suflu
Context\"Să antrenez râmele pentru înot subacvatic\" (Vasile Mihalache)
Antrenez râme să-noate
Pe uscat, apa e udă.
Dară una-i cam zăludă,
Vrea și-n bere de se poate.
Cu stimă,
Pașa
Antrenez râme să-noate
Pe uscat, apa e udă.
Dară una-i cam zăludă,
Vrea și-n bere de se poate.
Cu stimă,
Pașa
Pe textul:
„Paradis accesibil" de Vasile Mihalache
0 suflu
ContextCornel, mă bucur că te-a distrat nea_poemul meu. Ce să zic, poate că nu e rău să mai scriu din când în când și astfel de texte, nici chiar poeți adevărați nu pot fi mereu egali cu sine, darmite unul care nici nu e convins fac e poet au ba. Mulțam de semn.
Cu stimă,
Pașa
Cu stimă,
Pașa
Pe textul:
„mini_gazel" de George Pașa
0 suflu
ContextȘtii cum se spune, strici orzul pe gâște. Textul acesta al tău nu merita să se afle în subsolul unui text slăbuț. Îmi însușesc reproșurile blânde ascunse între mărgăritarele versurilor tale. Dar se pare că sunt destinat ratării și nu voi lăsa nimic demn de luat în seamă în urma mea. Mulțumesc pentru semnul care altădată poate îmi va ea puteri noi.
Pe textul:
„mini_gazel" de George Pașa
0 suflu
Context\"Situare între acceptare și neacceptare...\" (erată)
Textul e bine realizat și îl înstelez, chiar dacă, sau tocmai pentru că e polemic oarecum față de ceea ce scriu eu.
Textul e bine realizat și îl înstelez, chiar dacă, sau tocmai pentru că e polemic oarecum față de ceea ce scriu eu.
Pe textul:
„Un fel de jupuire" de Adela Setti
0 suflu
ContextIncursiune oarecum timidă în apele tulburi ale subconștientului. Anticipare/ rememorare a infernului trăirii, încercare de lămurire a unor ambiguități existențiale care duc mereu pe aceleași drumuri închise. Dialog al sinelui cu sine, dar și cu celălalt. Situare în usd acceptare neacceptare a unei izolări a spiritului, dar și un antidot împotriva plictiselii. Iar filtrul rațiunii (sau al sentimentelor) nu e suficient, lacătul uneori necesar. Umbra în formă de rac nu poate prinde în clești intangibilul.
Pe textul:
„Un fel de jupuire" de Adela Setti
0 suflu
Context\"Căutători de semne,
Inși tatuați de fulgere,
Cititori pe buze de clopot...\" Parcă sunt prea multe sintagme nominale cu prepoziția \"de\" chiar în incipitul textului. Păcat, ar fi fost un text bun, sunt aceleași lucruri care m-au nemulțumit și altădată. Risc să te supăr iarăși, dar această impresie o am.
Inși tatuați de fulgere,
Cititori pe buze de clopot...\" Parcă sunt prea multe sintagme nominale cu prepoziția \"de\" chiar în incipitul textului. Păcat, ar fi fost un text bun, sunt aceleași lucruri care m-au nemulțumit și altădată. Risc să te supăr iarăși, dar această impresie o am.
Pe textul:
„Abatorul de vise" de Vasile Mihalache
0 suflu
ContextProbabil că \"locul liber\" e destinat acelei arte care se eliberează de lașitatea revoltătoare a contemporanilor și va fi recunoscută ca o armonie deplină mai târziu, mult mai târziu...
Pe textul:
„Sunet rebel" de razvan rachieriu
0 suflu
ContextCu cât vânatul este mai rar, cu atât setea de sânge a vânătorului e mai aprigă. Dar \"totu-i vânare de vânt\".
Pe textul:
„Vânătoarea" de Vasile Mihalache
0 suflu
ContextSe remarcă un anume progres, deși nu ai trecut de faza căutărilor propriului drum creator. Ideile poeziei nu sunt noi, ele au mai fost spuse sub o altă formă. Finalul pare a adăuga ceva nou. Ai o formulare inestetică, nu merge nici ca procedeu artistic: \"ne complacem în plăceri\". Poate reformulezi.
Pe textul:
„Wake up" de Diana Suciu
0 suflu
ContextVasile, mi-e greu să spun ce predomină în acest text: ironia, autoironia sau amărăciunea spiritului. Oricum, umorul textului e un prilej de meditație, pentru că, nu-i așa, \"bursa poeților e în scădere\" și ratattl artistic e la mare căutare. Dar dacă ratarea e numai o impresie cauzată de neînțelegere? Știu, te referi la un al fel de ratare, nu la aceea sublimă pe care o visează unii! Sunt multe de spus, dar mă opresc aici.
Pe textul:
„jurnal de știrbi" de Vasile Munteanu
0 suflu
ContextMulțumesc pentru comentariu și pentru încurajări. Ele contează mult într-o perioadă mai grea a evoluției mele pe site. Interpretarea ta e aproape de viziunea mea care, normal, nu e unică. Din păcate, ești singurul care mai crede în poezia mea. Eu nu am publicat nimic, nu au de ce să mă considere poet.
Pe textul:
„marcajele necesare" de George Pașa
0 suflu
Context\"ci\" î.l.d. \"ai\"; \"pierduta\" î.l.d. \"pierdută\"
Pe textul:
„Tuneluri în cer" de Vasile Mihalache
0 suflu
ContextÎn final, urile se deschid unde nu te aștepți, pentru că, până la urmă, totul se regăsește în \"sunetele roșii\"ale sângelui, în inima care trăiește prin \"memoria trandafirului\" (metaforă ce trimite, aș spune, la relația misterioasă dintre uman și vegetal).
În concluzie, un text reușit, cu o compoziție riguroasă, cu un final deosebit, cu un imaginar poetic plurivalent.
În concluzie, un text reușit, cu o compoziție riguroasă, cu un final deosebit, cu un imaginar poetic plurivalent.
Pe textul:
„Tuneluri în cer" de Vasile Mihalache
0 suflu
ContextPoeticul izvorăște nu în primul rând din forma șlefuită a metaforelor, ai din armonia pe care melodia gândurilor o produce la lectură. Aerul și marea par a se regăsi unul în celălalt, parcă pentru a reface pierduță lor unitate. Poetul este aici un explorator al esențelor, \"Musafir în cochilia mării\" (chemat spre muzica tăinuită a adâncurilor, dar și spre vraja unor mistere ale ființei), \"Într-o încăpere/ Cu ziduri tencuite/ De aripile pescarusilor\", dar gândul pătrunde și în miezul universului, unde \"Viermele... sapă/ Tuneluri în cer!\"
Pe textul:
„Tuneluri în cer" de Vasile Mihalache
0 suflu
ContextChiar dacă nu avem aici elegii în sensul clasic al cuvântului, tonalitatea gravă, așa cum s-a mai spus, împletindu-se cu aceea ironică și chiar autoironică, Liviu Nanu ne oferă o poezie de calitate, trecându-ne prin cele mai diverse stări. Apreciez textul, deși subiectivitatea mea ar putea fi oarecum rănită, dar las și eu loc în suflet autoironiei. Îmi cer scuze că nu recurg la o aplicație pe text, dar esență a ceea ce gândeam și eu s-a spus deja. E doar un semn de plăcere a lecturii.
Pe textul:
„patru elegii roșiorene" de Liviu Nanu
Recomandat0 suflu
Context