Poezie
improvizație cu instrumentele tăcerii
1 min lectură·
Mediu
n-am crezut că va fi happy-end/ nici bătăi amicale pe umăr/ sau mângâieri paterne pe creștet
sufletele dragi intră în hora tăcută/ cuprinse la unison de povara-ndoielii
am pierdut ritmul/ vocea mi se-afundă ca o chemare nedeslușită în aerul vâscos al sfârșitului
și iată cum Acordorul face ultima probă
034.057
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- George Pașa
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 49
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 4
- Actualizat
Cum sa citezi
George Pașa. “improvizație cu instrumentele tăcerii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/george-pasa/poezie/1768571/improvizatie-cu-instrumentele-taceriiComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RR“Instrumentele tăcerii”, cu dirijorul – sufletul, pot cânta melodia singurătății.
Însă “povara-ndoielii” se așează pe lucrurile certe încovoindu-le, tu ai “pierdut ritmul”, iar muzica stărilor sufletești se stinge “în aerul vâscos al sfârșitului”.
Însă “povara-ndoielii” se așează pe lucrurile certe încovoindu-le, tu ai “pierdut ritmul”, iar muzica stărilor sufletești se stinge “în aerul vâscos al sfârșitului”.
0
GPCarmen, involuntar (sau poate că nu!) ai fost ironică. Nu mă supăr, dar n-am să explic niciodată cum simt eu ritmurile tăcerii. Textul e o personală și nu vrea să spună mai mult de atât. Poate Acordorul va spune mai multe. Mulțumesc!
Răzvan, tu ai înțeles mesajul, pentru că ești printre sufletele dragi și dezinteresate. Îți mulțumesc pentru ascultarea vocii mele interioare.
Răzvan, tu ai înțeles mesajul, pentru că ești printre sufletele dragi și dezinteresate. Îți mulțumesc pentru ascultarea vocii mele interioare.
0
mcm