silent scream*

e foarte adevărat:(
nici nu mai contează atât de mult faptul că te-ai transpus bine, rămâne coșmarul.

Am eliminat câteva articole nehotărâte și câteva pronume, mă rog, ia uită-te și tu.

Știi bine că nu trebuie să iei în considerare decât ceea ce simți că se potrivește cu intenția ta.

Nu aș pune \"the\" cu literă mare în titlu.

Altfel - un text puternic, Elis!

__________________

omul microscopic doarme îmi doarme în pântec
cu degetul mare în gurã

universul lui în uterul meu așa cum
și eu mă zbat în uterul altcuiva
îmi sug piciorul cu totul
trag de cordonul ombilical

amândoi așteptăm sã fim expulzați
printr-o gurã de luminã
sã ni se scurgã placenta buboasă

o lamã lucește în tãișul ochilor
îi acopãr cu palma stângã
sângele mă orbește
îmi strâng picioarele mai tare
toate pietrele îmi sfâșie carnea

asurzesc

_____________________

Te urmăresc cu atenție, Elis! :)

omul microscopic îmi doarme în pântec - desigur, primul vers - am lăsat un \"doarme\" acolo, de adormită ce sunt.

după părerea mea, versurile mai scurte, creează dinamica.

și, cel puțin aici, pare că e nevoie de o dinamică.

și îți spun toate astea pentru că știu că îți place să vorbim despre astea. :)

mă iartă dacă îndrăznesc prea mult.

:) prietenindu-te,

li

Exista ceva si mai infiorator decat avortul. In cazuri foarte rare, dar nu imposibile, dintr-o pereche de gemeni unul intra in celalalt, si se dezvolta ca un etern foetus in interiorul acestuia. Omul are o viata normala, pana cand geamanul-foetus creste totusi prea mult fata de posibilitatile de cazare in stomac/viscere si din cauza durerilor mari se ajunge la doctor, unde se descopera totul, iar fratiorul/surioara trebuie extirpat/a.

Acum se pun niste probleme interesante: geamanul din burta e un parazit, sau geamanul mai puternic l-a asimilat canibalic pe cel mai slab in lupta pentru supravietuire?

Oare ce fel de viata duce acel foetus vesnic nenascut? Ce viseaza el, ce simte, ce poezii compune in universul lui straniu? Ce e cumplit e ca asta se poate intampla oricui, chiar si mie sau tie, cititorule...

Trăirea este puternică și impresionantă, dintr-un anumit punct de vedere. Textul este structurat în cuvinte de forță. Ca idee, poate atrage atenția asupra fenomenului în cauză.

Foarte bună ideea genezei transpusă aici și întreruperea unei vieți care nici măcar nu a început încă.

da ofelia, întotdeauna rămâne coșmarul..și te adâncește în el zi după zi ...e ca un nisip mișcător...cu cât de zbați, cu atât te înghite mai repede. îmi pare bine să te văd și pe aici.

li, am mai dat un space la rânduri și am mai scos un pronume, un articol... am mai lăsat câte ceva, pe acolo pe unde am crezut. tu niciodată nu îndrăznești prea mult. ai uitat?! mi-ai lăsat să locuiesc în sertarul tău cu pitici și dorm la perete :) așa că poți oricând orice. prietenește-mă! :)

anghel, știu și eu?! nu cred nici că este un parazit, nici că celălalt ar fi vre-un soi de canibal...o să mă mai gândesc, dar fratele/sora nu au ales moartea unui copil nenăscut

robert, așa cred...toți rămânem legați cu un cordon ombilical ...o poveste spusă la nesfârșit de când am fost concepuți sau poate înainte de asta. mă bucură felul în care vezi

gelu,
tu ai o sensibilitate aparte și aprecierea ta îmi atrage atenția. mulțumesc :)

ce gasesc aici este morbidul in toata splendoarea lui(se poate spune si asa?). Asumat, asemeni caitelor, rostogolit
pana in pragul unui puci al carnii.

Se confunda poezia cu chirurgia.

mulțumesc, dana...pentru comentariul scurt și concis. și pentru ochiul tău ce privește departe. îmi prinde bine.

mihai, se poate spune oricum vrei. ar putea fi de bine... un morbid asumat. mereu.

gheorghe,
știu și eu ce cu ce se confundă?! poate ar trebui să mă lămuresc ce ai vrut să spui prin \"prezumțios\", nu de alta, dar adjectivul cu pricina descrie atribute ale ființei umane (Care are o încredere exagerată în calitățile, în forțele proprii (și disprețuiește ajutorul și experiența altora); încrezut, înfumurat). nu văd legătura între text și adjectiv, dar o să mă străduiesc.

elis

trist dar adevarat ce spune acel doctor. si felicitari pt text!
avortul=CRIMA
\"toti copiii nostrii erau in patucurile lor. stirile din emisiunea de noapte se terminasera iar eu ma ocupam cu aranjarea ultimilor detalii pt prezentarea medicala pe care trebuia sa o fac studentilor mei a doua zi. in timp ce revedeam unele diapozitive ce intentionam sa le prezint, pe ecran a aparut fotografia unei victime a avortului: o fetita la doua luni si jumatate de gestatie. trupusorul ei era dezmembrat de aparatul de chiuretaj, un fel de cutit lung cu plasele folosit in acest procedeu de avort. abia atunci am simtit ca langa mine se afla o alta persoana. la sunetul respiratiei sale agitate m-am intors brusc si mi-am dat seama ca fiul meu cel mai mic era langa mine. la cei trei ani ai sai, pe furis, intrase in camera mea si privea uimit la imaginea de pe ecran. cu vocea inceata, patrunsa de o puternica emotie m-a intrebat: \"cine a rupt copilul?\" cum poate oare sa vada acest micut si inocent copil ceea ce milioane de adulti nu pot sa vada?\"

ucigasi ai celor nenascuti!

și e mai bine să ai 15 puradei care mor de foame ca în gaza moldova sau bangladesh?!?
este oare mai uman?
să îl omori nenăscut sau să îl omori nascut?
tot aia e
dacă naști ca vaca ca porcu ca calu e oare mai bine decât dacă pui stavilă prin crimă asumată?

e mai bine să îl lași să se chinuie 5 luni cu metastază sau să îl eutanasiezi?!?
aici nu e vorba dacă e creștinește sau nu e creștinește
se ajunge prin extremism de tip nu avortului la ce a reușit china să stopeze cu mare greutate – un blid de orez o pereche de teneși + o bicicletă pentru un miliard de suflete / o existență la limita decenței umane pentru miliarde de oameni care crapă literalmente de foame din cauza procreației ieșită de sub control
oare ce soi de binefacere e asta?
nu ar fi mai bine și mai profitabil să educăm cimpanzeii să foloseasca prezervative & anticoncepționale?
totuși nu mai suntem în evul mediu

nu stiu daca iti poti asuma o crima. citisem intr-o revista ca zina dumitrescu a facut peste 20 de avorturi (declaratia ei). asta mi se pare barbar. sa ai acees la informatie si mijloace anticonceptionale, sa ai un oarecare nivel de cultura si sa ramai la stadiul de animal, omorandu-ti proprii copii nenascuti. daca veti cauta pe google imagini ale copiilor avortati o sa vi se faca rau.

cred ca fiecare copil vine cu painea lui, are sansa lui, are crucea lui. am vazut familii fericite cu 5-6 copii care se hraneau cum puteau si carora nu le lipsea speranta, am un suflet drag mie care a facut un avort pentru ca nu era casatorita si i-a fost teama de reactia, parintilor, colegilor, viitor, faptul ca tatal nu a vrut copilul...nu stiu...se chinuie de atunci (10 ani) si nu a mai ramas insarcinata. si este un cosmar, o trauma care te taraie dupa ea zi de zi...a trecut de faza cand plangea pentru ca vedea femei insarcinate sau copii mici. acum nu mai are nici o reactie e ca si paralizata. doar inchide ochii si spera ca va fi altfel. si mai am exemple cu fete care au avut copii dupa si asta, de cele mai multe ori, nu modifica prea mult chinul. prefera insa sa nu se gandeasca. sunt lucruri pe care le faci si timpul nu le sterge, le amplifica. sau cel putin asta am vazut in jurul meu.

mai cred, mihai, ca si tine, ca e \"mai profitabil să educăm cimpanzeii să foloseasca prezervative & anticoncepționale?\", pentru ca altfel ar trebui sa-ti asumi viata copilului nenascut, nu moartea lui.

si libertatea de a alege, Elis? libertatea femeii de a decide ce e mai bine pentru viitor?
desi mihai zabet a spus-o intr-un fel poate prea direct, are si el dreptate.
un copil bolnav pe viata, condamnat la o existenta cumplita, cu tine, ca mama alaturi?
zece copii plangand de foame, viitori oameni invinsi din fasa?
sa fim idealisti, elis, dar pana la o limita.

nu inseamna ca sunt pro, dar nici contra. este o problema atat de delicata incat e greu de dat verdicte.

fiecare trebuie sa aiba libertatea de a alege.
e dreptul fundamental.

acum, despre text, a spus deja alina ce era de spus si subscriu la parerea ei.
intrebare: daca scoti acea nota din subsol (intr-un volum de poezie asemenea note nu au ce cauta, ele pot fi spuse/comentate intr-un cerc mai intim, ca sa ma exprim asa) poezia mai are acelasi impact, problematic vorbind?

o voi reciti. dar deja m-a marcat acea nota si nu mai pot fi atat de obiectiva.

ah, da, am uitat:

placenta buboasa? de ce buboasa?
placenta e sursa de hrana a micutului. imaginea \"buboasa\" distorsioneaza.
poate ai intentionat sa subliniezi tu ceva si n-am priceput.

tot prieteneste,
dana.

adevarul este ca sunt multi criminali printre noi. iar crima se plateste.
nu am spus despre avortul in care fatul pune in pericol viata mamei sau de fatul care se stie ca se va naste cu malformatii, ci de fatul al caror parinti fac mofturi, acestea fiind:
-nu suntem suficient de pregatiti pt a avea acum un copil
-nu consideram ca ii vom putea oferii copilului un trai \"decent\" si o \"educatie\" sanatoasa
-inca nu este momentul potrivit. avem alte preocupari mai importante: cariera, etc.
si asa mai departe. prostii. nu este vina copilului ca se naste intr-o familie care nu-i poate oferi acel trai decent si acea educatie, insa tu ca om nu ai nici un drept sa iei viata cuiva. dzeu da viata, dzeu o ia.
florina daniela: si libertatea de a alege, Elis? libertatea femeii de a decide ce e mai bine pentru viitor? ... care libertate draga? libertatea de a ucide sau nu? din nefericire esti f \"libera\". insa ai grija ca si pretul este foarte mare.
eu inca in romania n-am vazut pe nimeni murind de foame, slava domnului!

Scuză-mă că te deranjez,
Dar am și eu o întrebare măruntă
Fix pentru dumneata:

Știi să faci diferența
dintre
poezie
și
articol

dintre
simbol
și
polemică?!

Dacă nu, eu nu te mai întreb nimic.

duamnei sau domnisuarei alina livia si lazar: nu vreau sa va raspund.
n-are sens sa va mai obositi pt mine. oricum multumesc.
prietenesc,
intersectia speranta bahtalo

fe,
din nefericire, eu am vazut.

fe nu credeam că esti așa pătimașa
dogmatică chiar
după teoriile tale acum populația globului ar trebui să aibe peste zece miliarde
știi ce înseamnă asta?
gândește-te că la anul 1800 nu erau un miliard dar foamete ignoranță și războaie din plin
nu e loc nu e spațiu nu ai unde
apoi mai este vorba și de statutul femeii
ce e o vacă care naște pe bandă rulantă viței?

elis sincer sunt mirat de următoarea idee: “ cred ca fiecare copil vine cu painea lui, are sansa lui, are crucea lui. am vazut familii fericite cu 5-6 copii care se hraneau cum puteau si carora nu le lipsea speranta” ce spui tu aici este o idioțenie / adică cum am văzut familii fericite cu 5,6 copii care se hrăneau cum puteau
dacă aici pe agonia unde nu scrie orice analfabet / este totuși un loc virtual cu oameni mobilați la tărtăcuță găsim astfel de idei e grav
grav rau de tot
la naiba numai animalele se regulează ca să asigure perpetuarea speciei
dar cimpanzeii au IQ = 30 cel mai tarat om are un IQ mai mare

cred ca ai dreptul de a alege atunci cand renunti la o parte din tine, cand iti tai o mana, iti scoti un ficat, cand renunti la ceva ce alcatuieste fiinta ta. dar si acolo am niste dubii.

un copil il porti si atat. este o fiinta individuala, nu este proprietatea ta. parintii nu sunt proprietarii copilului, ci indrumatorii lui. copilul are viata lui proprie, separata de a ta. asa cum poti omora un nou nascut sau un adult, asa poti lua viata unei fiinte nenascute. este acelasi lucru. eu nu pot sa dau viata, nu pot decide asta, nu stiu sa fac minuni. de ce as putea sa o iau?! da, e o problema delicata. nu ma pot gandi la cazuri extreme, de copii crescuti prin gunoaie. dar chiar si asa. cine decide daca ei sunt fericiti sau nu?! binele meu poate nu este binele altcuiva. poate felul meu de a vedea lumea nu apartine si altuia. chiar nu stiu de ce ceea ce ma face pe mine fericita sau cu ceea ce inseamna o viata implinita ar trebui sa faca si pe altcineva.
intrebare: daca as purta in pantec un copil cu sindromul down, spre ex, as renunta la el doar pt ca ar fi bolnav?! m-am gandit mult si sunt in situatia sa o spun. nu, nu as renunta. pentru ca el va avea universul lui, lumea lui, chiar daca nu o va intelege pe a mea. va fi cumplit, dar asta imi va fi crucea. mie imi va fi mai greu decat lui. poate el asa va fi fericit, cum eu nu o sa fiu niciodata. pot decide eu?! pot face insa orice ca lui sa-i fie bine.
nu stiu, am multe intrebari si putine raspunsuri.

placenta buboasa...pentru ca nu toate placentele arata la fel. sunt unele care arata ca un plaman urat plin de bube albe. nu stiu cum se cheama medical, ca am memoria scurta:)
si protejat de placenta aceea ingrozitoare, un copil creste, are hrana in pantecul mamei. poate asta am vrut sa spun. cateodata nu tot ceea ce stim arata la fel. cateodata un chip hidos protejeaza o minune. poate unii dintre noi vad o placenta buboasa si o distrug fara sa stie ca asa odioasa cum este protejeaza fiinta.

subtextul era doar pentru a explica. atat. in rest habar nu am. nu voi fi in carti :)

ma bucur sa te gasesc aici :)

doamnei domnișoarei sau domnului Răscruce:

nu mă oboseam deloc

pentru mine chiar este ușor

lucrurile grele sunt cele valoroase
dar nu e cazul aici

observam doar că sunteți pătimaș/ă
într-o chestiune care nu are nicio
legătură cu actul poetic

adică, părerea mea e că ați dat-o în sefeuri
la care Elis nici cu gândul n-a gândit
nici cu mâna n-a scris

atunci când a conceput poemul ăsta.

adică - ce mai gândesc eu - e că
în acest poem
e mult mai mult
deci MULT MAI MULT
decât turnura pe care a luat-o discursul
dumneavoastră

și îi păcat

atâta tot.

și, domnule domnișoară, doamnă Răscruce
chiar și acest comentariu chiar dacă e adresat dvs
tot pentru Elis și textul ei
l-am făcut

să hie limpede!

(don\'șoara li)

n-am spus ca n-ai si tu dreptatea ta, elisabeta.
am spus doar ca problema nu e are o solutie \"alba\" sau \"neagra\".
poate varsta ma face sa spun asta.
poate experienta.
poate.

e alegerea mea si numai a mea. eu port in mine fiinta aceea. eu, mama. fiinta aceea e responsabilitatea mea.
si-mi port curcea in consecinta.

pana la una alta, prevenirea unor astfel de probleme grave e cel mai important lucru.
prevenirea, nu faptul/accidentul implinit.

in fine, eu inchid aici subiectul acesta.

cat despre subtext, am inteles de ce l-ai pus acolo. am vrut sa sugerez ca distorsioneaza prima perceptie asupra textului.
am vrut sa spun ca din poezie pe care o poti primi/analiza/percepe, ii da nuanta de text de conjunctura.

spui ca nu vei publica. te cred, 99,99% nici eu n-o voi face.
dar observatia mea ramane.

pana la un anume moment, cand mi-a spus liviu nanu ceva legat de textele de conjunctura, si eu am gandit la fel ca tine.
dar mai apoi am stat stramb si-am judecat drept si i-am dat dreptate.

in rest, tu alegi.
poezia este si ea un fat pe care-l porti in pantece:)
iti asumi responsabilitatea de a-l naste au ba.

gata, am fugit, ajunge cat am bodoganit, ma iarta:)

femeia nu e o vaca care naste pe banda rulanta vitei, este un dzeu. (ma rog, se crede.)
exista metode contraceptive, dar daca femeia n-a auzit de ele asta nu-i da dreptul sa ucida. o face din lipsa de educatie si frica de dzeu.
eu cunosc familii cu 10 copii si chiar mai multi. toti sunt acum la casele lor. si sunt oameni care au reusit sa faca ceva in viata asta. si cunosc si cu 1-2 pa care preferi sa-i ocolesti de educati si bine intretinuti ce sunt. tre si minte in toata afacerea asta. intelegi tu acum? si nu s-a ajuns unde spui tu pt ca exista si oameni din aceia pe care-i stimezi pt deciziile luate.
cu respect profund,
patimasa si dogmatica, fe

li are dreptate...peste subtext exista un text.
in rest, doar polemica...mi-as fi dorit sa fiu cimpanzeu. foarte tare!!! zabete, au fost timpuri cand am fost fericita, desi aveam de mancat un cartof o zi intreaga si il imparteam in 2 mese. sau lasam un ou in frigider pt sora mea si il gaseam tot acolo pt ca ea il lasa pt mine. sau in liceu imi coloram cu pixul piciorul sa nu se vada ca am raiatul rupt. sau imi prindeam cu un ac de siguranta pantalonul si nu lasam nici un baiat sa se atinga de mine, ca nu carecumva sa vada...sunt multe. si stiu ce inseamna saracia, chiar si in etape. dar nu pot spune ca am fost nefericita atunci. gaseam solutii. mancam pe la prieteni, faceam comentarii la romana contra cost, mai le coseam un tiv, o fusta. te adaptezi. si ma simteam pe picioarele mele. si eram fericita. asa ca pot spune ca stiu ce spun.

dorinta: vreau sa fiu cimpanzeu, sa ma arunc din craca in craca, sa mananc puricii sau paduchii sau ce-or-fi ai iubitului, sa nu imi mai pun intrebari, sa nu mai caut raspunsuri. se poate?! uite azi se poate! azi voi fi cimpanzeu!

tot respectul pt textul lui elis ioan. este superb si infiorator in acelasi timp, insa nu cred ca eu am fost cea care a deschis aceste polemici ci anghel pop (:D) daca bine vad. daca nu, fie sa fiu io. si e vro problema? eu nu cred c-ar fi.
cutremuratoare versuri:
o lamã lucește în tãișul ochilor
îi acopãr cu palma stângã
sângele mă orbește
îmi strâng picioarele mai tare
toate pietrele îmi sfâșie carnea

e alegerea ta elis kestia cu cimpanzeul
sa mananci un cartof o zi intreaga nu e fericire
in general mintea omeneasca are o kestie foarte buna filtreaza numai amintirile placute din trecut
ai obsevat ca batranii zic \"mama ce misto era pe vremea mea\" desi traiau ca vai de ei si mai era si al doilea razboi mondial
eu din armata imi aduc aminte de camarazi si de fasolea la cazan de cum saream gardul fara permisie dar am uitat cu ce dobitoci era mobilata unitatea aia si ce viata mizerabila era de fapt

problema e simpla - nu poti privi lucrurile numai prin prisma am văzut familii fericite cu 5,6 copii care se hrăneau cum puteau
e cel putin iresponsabil

daca tu faci alegerea sa manaci un cartof pe zi esti mai barbara decat aia cu avortul deoarece copilul tau nu are nicio vina sa manace si el tot din cartoful tau adica din alegerea ta

lasa, doar stii ca te iubesc.
si azi am voie pt ca sunt cimpanzeu si nu imi pasa decat ce banana voi mesteca. sac!!! :)
si pot sta pe ce craca vreau eu, fara ca nimeni sa mai zica ceva de pietre...stii ce?! asurzesc :)

sunt si mai barbara daca il fac CONSTIENT ca sa-l omor CONSTIENT. darli are dreptate, monica are dreptate (si poate ma explica mai bine decat o fac eu). nu ma gandisem ca vom ajunge la polemica asta. textul nu e nici pro, nici contra. da posibilitatea alegerii, stiind ceea ce alegi, iar pe langa aspectul la care te rezumi spun ca:
\"eu mă zbat în uterul altcuiva
îmi sug piciorul cu totul
trag de cordonul ombilical

amândoi așteptam sã ne expulzeze
printr-o gurã de luminã
sã ni se scurgã placenta buboasă\".

amandoi.

Eu nu înțeleg de ce o poezie a dat naștere în subsolul ei unei astfel de dezbateri. Puțini au discutat într-adevăr textul, și nu pot să îmi imaginez că autorul, scriind poezia, chiar și-a dorit să îi fie puse sub lupă convingerile, și nu textul efectiv. Nu e important ce spune poezia, e important cum spune ceea ce spune, așa că cititorii ar trebui să facă abstracție de propriile convingeri în comentariile lor.

Mie textul mi s-a părut puternic, spune ceva în mod foarte clar. Poate chiar prea clar aș remarca, poezia asta păcătuiește prin faptul că este mult prea explicită, cititorul nu interpretează, i se dă totul pe tavă prin prin versuri ca 3, 4, 6, 7 sau 8, nu le mai înșir aici, le știi tu. Apoi \"placenta buboasă\", indiferent ce ai intenționat cu ea sună rău de tot, mie îmi provoacă o senzație de dezgust, placenta ar trebui să apere și să hrănească, ea este un erou pozitiv. Cât despre notele de subsol, le-aș scoate, categoric, din același motiv ca mai sus: devine totul mult prea explicit, și de fapt ele provoacă un impact mai mare asupra cititorului ca poezia în sine. E ca o domnișoară de onoare mai frumoasă ca mireasa.

Cât despre avort, ca să nu fiu chiar pe dinafara subiectului, eu îl consider îndreptățit în anumite circumstanțe, din aceleași motive date deja aici, și unul în plus. JJ Thomson a creat următoarea analogie: imaginați-vă mama și fătul asemenea unui violonist celebru bolnav, al cărui sistem sangvin este interconectat cu cel al unui om de rând, ce este obligat să facă acest sacrificiu-pe el această legătură l-ar putea costa viața-doar fiindcă toți îl consideră pe violonist mult prea valoros ca să moară. Este corect sau nu? De ce toată lumea se gândește doar la făt? Extremismele de orice fel nu-și au rostul aici. Pur și simplu în fiecare caz în parte trebuie luată altă decizie, în funcție de situație, că de-aia se cheamă etică aplicată. Lăsați dogmatismul deoparte.

nu ai inteles nimik din ce am spus mai sus
barbarism este sa ai 15 copii si sa mai faci unul ca asa a zis dumnezeu sau ca te-a impresionat pe tine cinci minute ( peste doua zile ai sa uiti the silent scream dar copilul o sa moara de foame in continuare ) imaginea cu fatul dezmembrat

tu uiti mergi inainte iti vezi de viata si mai te infiori din cand in cand la stirile de la ora cinci cand nu stiu ce smeker din media iti mai arata un fat de trei luni dezmembrat / cand vezi imagini din africa cu virgula puradei burtosi de foame plini de muste pe fata - asta da responsabilitate

Eu cred că autorul a dorit prin partea a doua a textului să se facă mai bine înțeles. Aici cred că a greșit. În primul rînd pentru că o poezie trebuie să stea pe propriile ei picioare (versuri, metafore...), trebuie să producă o emoție, și autorul nu trebuie s-o explice. Ar trebui ca cititorului să i se zbîrlească pielea, să-i curgă lacrimile sau să aibă alte reacții în funcție de sex, cultură, lecturi, experiență de viață etc. Autorul vine însă cu partea a doua, informații deosebit de interesante recunosc, dar care nu are nimic în comun cu literatura, poate ar trebui o pagină de dezbateri pe teme diverse. Pentru că asta a și stîrnit, vii dezbateri despre morală, viață, credință și celelalte. În concluzie versurile singure (ceea ce contează de fapt) sînt perfectibile, ideea nu e rea, dar la importanța ei, trebuie alte straie lirice.

liviu?! aici?! dar tu sa spui ca e foarte rau, e foarte bine, ca macar te-ai obosit. si cum nu spui asta, nu pot decat sa ma declar fericita. :)

si felix? si felix aici?! da, am incercat prin text...sa fiu inauntru si undeva in afara, in acelasi timp. si daca tu spui ce spui, mi-ai facut ziua :)

zabete,
nu stiu...azi sunt un cimpanzeu mai putin animalic decat un african burtos. dar tu crezi ca stie?!
elis

multumesc pentru comentariul textului. probabil suna odios buboasa, dar in mintea mea are sensul ei...tocmai pentru ca nu toti eroi pozitivi arata asa cum am invatat noi.

elis

poema imi place chiar foarte mult eu nu de poema m-am luat si nici de tine
ci de bigotism asa in general

\"Bigot.Cineva care este atașat cu încăpățânare și zel de o părere pe care nu o susții.\"

mihai
de unde aceasta oroare pentru copii ? sa inteleg ca te.ai condamnat sa nu faci niciodata copii pentru a pastra un oarece echilibru in natura? oare nu ai auzit ca femeia se mantunieshte si numai pentru nastere de copii ? iaca tu ai avut sansa sa nu flamanzesti si sa cresti ditamai ingineru dar ce te faceai daca parintii tai ar fi spus la un maomant dat pe asta nu-l facem ca nu avem de toate alea sa-l crestem decent si si sä-i asiguram un viitor stralucit ii dam o injectie cat inca e in burtica si il scapam de tot calvarul care l.ar fi putut astepta intr-o viata...uite ca acum nu am mai avea cu cine sa discutam taman despre subiectul cu pricina...a da viata este o taina dumnezeasca un dar divin si la urma urmelor ce este mai frumos in lumea aceasta decat sa te lupti cu viata si sa mai si castigi...atatia milionar sunt nefericiti si atatea doamne din lumea buna aterizeaza in clinici psihiatrice...oare de ce?
cu prietenie...
ps poezia nu este atat de valoroasa pe cat de importanta este tema ei...asa placenta buboasa aida de!

vanturi trei dogme prafuite si cinci sentimente inalatatoare
si crezi ca asta te face detinatorul adevarului absolut
raiul nu este populat cu ingerasi diafani cu sfinti sisoe asa cum si-l reprezentau oamenii acum 2000 de ani
e o kestie mai complexa
dar de ce imi bat eu gura de pomana?!?

nu stiu cum arata raiul. si nici daca o sa il vad, dar nu ma gandesc ca e plin de ingerasi rotofei. ba chiar din contra.
nici tu, nici eu nu detinem nici un adevar, absolut sau nu. fiecare din noi vorbeste dintr-o experienta mai mult sau mai putin personala, care l-a afectat intr-un fel. eu stiu ceea ce nu as face, pentru ca stiu ce inseamna sa traiesti intr-un cosmar.
tu stii ce inseamna altceva, pentru ca ai alt soi de experiente.

au sosit și steluțele pe care le menționam...și mai spun unii că nu știu când trebuie alocate:)) am nimerit-o tot timpul până acum!

textul e bun, părerile despre avort sunt împărțite, eu una nu îl accept sub nici o formă.
Dar textul e bun, pe lângă toată polemica asta

acum că ți-a ieșit cu steluțele, am o listă întreagă de dorințe. mă poți nimeri cu vreo una?! :))