Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnal

play with me

jurnal de stradă

2 min lectură·
Mediu
azi a fost o zi de umblat prin mine. am coborât în stradă târâindu-mi aparatul setat prost.
mi-am spus că voi fi cocoașa altcuiva. mă voi strecura sub o piele și o să înghit tot. cumințică.

\"Photobucket

stătea în fața scării. vorbea de unul singur. nu știu cum se face că toți lunaticii trag la mine. or ști ei de ce. mi-a făcut semn să mă apropii. am ascultat. am crezut că vrea să mă întrebe de oră, de o stradă, de ceva. habar n-am despre ce am vorbit.
am rămas un strigăt mut în gâtul unui alt om.

\"Photobucket\"Photobucket

sunt doar o dorință lăsată liberă pe străzi. îmi leg singură mânecile albe la spate și privesc. construiau. ei au uitat. eu am zâmbit. am tras și am trecut mai departe. mă voi furișa într-o noapte să le dezleg coșmarurile din lesă. o să mă latre.

\"Photobucket

alți oameni desfac mașini. scot piesele. le așază ordonat lângă ei. eu nu am vrut să îi văd. însă ei s-au aliniat cuminței ca niște câini adulmecând piciorul stăpânului. abia mă zăream în cele trei bluze largi aruncate aiurea una peste alta. nici măcar eu nu îmi dădeam seama că sunt femeie. mirosul meu îl simte însă orice animal. niciodată iubită.

\"Photobucket

traversa strada. am tras din șold. nu am prins mai nimic din ceea ce ar fi trebuit să prind. sau poate... nimic nu se mai vede. târâim sacoșe mari și goale mergând aiurea pe străzi în care nu e loc niciodată de noi. doar claxoane. mereu încurcăm pe câte cineva.

\"Photobucket

el se vinde în fața blocului. părți de viață întinse pe o tarabă improvizată la care nu se oprește nimeni. nici măcar nu m-a văzut. unul de o parte, altul de cealaltă ne înșirăm pentru a fi luați pe bucățele de cineva ce nu are nevoie de noi.

\"Photobucket

tac. mă închid în ochii unui copil ce mă întreabă în fiecare zi dacă am ceva să îi dau. sunt trei frați. azi nu m-a găsit decât el. nu l-am mai întrebat nimic. nu știu ce se întâmplă între mâna mea și gura lui. și dacă m-ar durea nu ar folosi. câteodată vorbesc cu ei.
atunci mă ascund în sufletul lor care scuipă pe geamuri. apoi fuge. ei înțeleg mai mult decât înțeleg eu. de data asta el a schimbat întrebarea. de atunci nu mai am nici un răspuns.

plouă. nu se mai vede nimic.

0166.425
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
398
Citire
2 min
Actualizat

Cum sa citezi

elis ioan. “play with me.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/elis-ioan/jurnal/205920/play-with-me

Comentarii (16)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
@dacian-constantinDCDacian Constantin


Așadar,
Elis iese în stradă - FORȚOȘEL - și vede în jurul ei.
În plus, Elis e un fotograf tare bun.
Ea știe să lase fotografiile să vorbească.
Ea știe să nu se lase orbită de blitz.

Cred în naturalețea și realul acestei întâmplări pe care Elis ne-a împărtășit-o.

Și mai cred, Elis, că vreau să-mi faci neapărat - pentru viitorime - o poză! :)
Să mă faci vedetă, scenaristo! :)

0
@elis-ioanEIelis ioan
acesta este un cuvânt născut, crescut și dăruit de li.

elis se joacă forțoșel. pe străzi. cu cine apucă. cu cine stă. și mai ales cu cine nu stă. e doar o plimbare de jumătate de oră între două ploi. sau una. aceeași. am vrut să intru în oameni. să iau cu mine. să prind ceva. să dau ceva.

îți mulțumesc pentru felul în care ai știut să vezi printre rânduri întâmplările mele.

cât despre ...oricând
just play with me











0
Distincție acordată
@dana-banuDBDana Banu
deși eu fug de vizuale ca focul de apă, recunosc apropierea mea de lucrăturile tale cărora le dau rotocoale mereu, o asemenea stradă merită onorată cum se cuvine, părerea mea,

dă-mi și mie un semn când mai ieși pe stradă,am să vin și eu în fuga mare cu basca mea cea nouă să mi-o ridic în fața ta:)

chiar dacă plouă, se vede foarte bine, până aici la mine, un autor care știe și poate,
0
Distincție acordată
@vasile-munteanuVMVasile Munteanu
un ritual incantabil, un ritual al extirpării nevoiei de metaforă, devenită exces al existenței, o siluire a hermetismului de cele două componente contradictorii: emotivitatea și rigorismul formal.

vedea-ne-vom în ploaie,
0
@vasile-munteanuVMVasile Munteanu
al nevoii de matforă
0
@vasile-munteanuVMVasile Munteanu
al extirpării nevoii de metaforă; just me..., scuze
0
BRbazil rotaru
vasile e destept, a intuit bine.
extirparea de metafora...
extirparea de acel beau style de care facea caz beckett
asa, chiar asa
stai cuminte molloy
0
@dragomir-daniel-0020271DDDragomir Daniel
cat despre micro-cosmosul prezentat, ma bucura libertatea pe care am gasit-o in interpretarea personala. Merci de ploaie. Si chiar daca te latra cosmarurile lor, lasa-le sa te muste. Mai dai drumul la sange dupa moda veche.
0
@elis-ioanEIelis ioan
mărturisesc

dana, textul nu l-am încadrat la vizuale, nu am avut habar unde ar trebui să stea. așa că l-am lăsat personal. îți mulțumesc pt că mă lași să ajung la tine și pt apreciere.

vasile și bazil
vă mulțumesc. vasile are dreptate. subscriu :)


daniel,
când mușcă nu mai curge sânge. din păcate. sau din fericire. îți mulțumesc.
0
@silviu-viorel-pacalaSPsilviu viorel păcală
Un fel de transcedent ieșit la plimbare, ici colo câte o realitate dar tu....
0
@elis-ioanEIelis ioan
nu știu dacă este viața ca o stradă sau ca un rollercoaster. eu prefer strada pt că nu știi ce îți oferă, în rollercoaster știi la ce să te aștepți de când te sui. are emoții mai puțin variate, cu toate urcușurile și prăbușirile lui. strada aer altă forță. și e mai naturală.

nu este un articol. este un jurnal de stradă. a mea. mă bucur că ai citit în acest fel în ochii oamenilor.
nu știu dacă cuvintele sunt frumoase. pe mine mă dor.

nu am știut să spun asta altfel. e doar o personală.

îți mulțumesc că ai pășit în ea și că a ajuns până la tine într-un fel.
0
@elis-ioanEIelis ioan
nu este nici inovatie, nici poetica, nici valorificata, nici nevalorificata, nici macar suficienta
0
@nichifor-nihilNNNichifor Nihil
insuficienta individului in fata lumii nu e un pacat capital. Lipsa lui da.
0
@lucian-danilovLDlucian danilov
un text lipsit de sare si piper pentru un cititor care nu cunoaste codul de acces
nu inteleg de ce trebuie sa producem texte codate texte care exprima ceva numai pentru initiati
un colaj nefericit intins pe o taraba improvizata la care nu se opreste nimeni

0
@elis-ioanEIelis ioan
nichifore, așa e: nu-i bai

luciane,
eu propun să facem chetă și să îți luăm o carte de benzi desenate.

0
@anghel-popAPAnghel Pop
M-am uitat la recomandarea ta peste acest jurnal, si mi-a placut ce am vazut. Dimensionarea pozelor e interesanta, nu vrei sa ne furi atentia prin imagini, ca sa ne putem focaliza pe text... Portretele sunt realiste, ca fotograf ai ochiul format. Iar textele imi amintesc de fotoalbumele cu poeme de pe Liternet. Sunt bune. As citi cu placere jurnalele tale... zilnic. Pe cand ne mai delectezi?
0