Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

despre cum te iubesc

troiță în câmp deschis

1 min lectură·
Mediu
miezul credinței mele e doar o troiță în câmp deschis în care noi ne iubim din aburii respirației noastre se naște Dumnezeu

ne mângâie frunțile așa cum degetele mele îți răsfiră părul intrată în ochii tăi arcuită toate visele mele îți poartă numele întinsă peste coastele tale încep să știu cum e să amețești ridicată cu fruntea lipită de cer

tu mă privești zâmbetul tău mi se pierde sub pleoapă rătăcită cu un apus ce caută un soare de acoperit nu mă regăsesc întreagă decât în tine

îmi știi disperările nopțile întind mâna alături doar trupul tău cald îmi șoptește că nu sunt un mormânt în care ne îngropăm amândoi înviată din tine doar așa merg pasul meu are chipul tău în fața mea orice silabă începe cu tine

mâinile noastre încleștate într-o rugă Dumnezeu murmură că troița ne e casă crucea ruginită îi înțeapă cartea groasă din care citim amândoi în aceeași limbă iubirea


\"Photobucket
foto: de elis ioan
0157.537
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
159
Citire
1 min
Versuri
6
Actualizat

Cum sa citezi

elis ioan. “despre cum te iubesc.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/elis-ioan/poezie/214121/despre-cum-te-iubesc

Comentarii (15)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
@dana-banuDBDana Banu
e multă liniște între aceste cuvinte, primește acest semn pe care ți-l las ca recunoaștere a unui lirism ce se face remarcat prin forța sugestiei și a imaginii

vreau să îți spun că mi-a făcut bine lectura poeziei tale de aici, reușești să transmiți direct o anume stare de împăcare senină

de remarcat și subtitlul care îmbrățișează perfect poezia

sincere aprecieri
0
@elis-ioanEIelis ioan
nu îmi amintesc să îmi fi spus careva despre liniște și senin vreodată. îți mulțumesc pentru semn și apreciere.
elis
0
APAm plecat
si la marginea padurii intru intalnirea cu domnul te-am mangaiat pe fruntea incarcata de ganduri, dalba de puritate si de roua inocentei la care ne-am inchinat amandoi sperand in dumnezeul care eram
NE LASI?
Incep sa-i dau dreptate lui Grunberg: site-ul asta a luat locul caselor de cultura din satele comuniste. Cine dracu\' da stelele astea? Chiar nu mai exista nici un pic de selectie bazata pe recunoasterea valorilor adevarate? Pe mine nu ma vede nimeni?
0
@irina-nechit-0020579INIrina Nechit
Un poem cuminte, lipseste revelatia scrisului, autoarea gliseaza pe tema iubirii sacre, sper sa gresesc in aceasta opinie a mea, nu pretind ca am dreptate. Cu stima, Eu.
0
@elis-ioanEIelis ioan
nu știu unde ați văzut voi iubire sacră, întâlnire cu Domnul, inocență. starea ar putea fi, însă....eu ziceam că ne iubim într-o troiță (eu și el, bărbat și femeie)și îl naștem pe dumnezeu. nu m-am gândit că a face dragoste într-un loc sfânt (ne iubim, arcuită, întinsă peste coastele tale)chiar și la răspântie de drumuri ar avea ceva din ceea ce ați înțeles voi. dar aici s-ar putea să fie vina mea.
elis
0
MMMihai Moise
miroase a busuioc și foile de porumb foșnesc într-o complicitate tăcută. e mai mult o poezie lumească, stilul posesiv, și pasional, cumva mistic, nu va scrie o poveste despre iubirea de Dumnezeu, necondiționată și inteligibilă.
0
Distincție acordată
@emilian-valeriu-palEPemilian valeriu pal
Poate pentru ca sint intr-o stare deosebita, dar e unul din cele mai bune texte ale tale. M-as axa in special pe foto, pentru ca, fara sa fiu expert, a redat tot ce ai vrut sa insemne. Si stiu, adica intuim.
Ps.
O zi ca asta e interzisa.
0
@elis-ioanEIelis ioan
mihai moise și tu să trăiești. cred că ai văzut ceea ce trebuia să vezi. mulțam

emilian pal, ziua asta a mea e bună, dacă și tu arunci cu stele spre mine. mulțam
0
@ela-victoria-lucaELEla Victoria Luca
un merit pentru fotografie. un alt merit pentru cum iubești. și pentru cum te simți în celălalt ca într-o troiță. iar cuvintele nu sunt decât felul tău de a-ți manifesta liniștea de a fi iubind. scrisul e cumva o cruce. primește darul meu de azi, pentru tot ce ai lăsat din tine. cel mai mult îmi plac ultimele 2 paragrafe, ca realizare poetică. și remarcabil este acest gând:
\"din aburii respirației noastre se naște Dumnezeu\"

Ela
0
@elis-ioanEIelis ioan
îți mulțumesc pentru felul în care mă vezi și pentru aprecierea asupra textului.
drag
0
@ramona-ungureanuRURamona Ungureanu
uite c-am elucidat si misterul: \"de unde vine dzeu?\" (din aburii respiratiei voastre, cica.) neinteresant. ce de exercitii ioghiste(?) in a doua strofa. in rest bla bla-uri pe care le-am mai auzit.
0
@elis-ioanEIelis ioan
felicitari pentru dezlegarea misterului! iti doresc ca lumea ta sa fie mai plina de exercitii mai putin yoghiste si de mai putine bla-blauri decat a mea...dar ce sa fac?! traiesc si eu cum pot.
0
@diana-manailaDMDiana Manaila
frumoase ganduri, deosebite imagini..poemul tau l-am simtit ca pe un abur de leac...l-am citit si recitit si m-am bucurat. Deosebita exprimarea fuziunii, a comuniunii in amblele planuri, atat orizontal, cat si vertical...
Am sa pastrez:
\"miezul credinței mele e doar o troiță în câmp deschis în care noi ne iubim din aburii respirației noastre se naște Dumnezeu\"
si
\"mâinile noastre încleștate într-o rugă Dumnezeu murmură că troița ne e casă crucea ruginită îi înțeapă cartea groasă din care citim amândoi în aceeași limbă iubirea\".
Gand bun!
0
@elis-ioanEIelis ioan
de multă vreme nu te-am văzut :) mă bucur că ai găsit ceva de păstrat. îți mulțumesc.
0
@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
Iubirea este transfigurată în credința integrală în celălalt și în Dumnezeu, ca două respirații fierbinți și neprihănite din îngemănarea cărora se naște chipul lui Dumnezeu.
Cartea lui Dumnezeu este scrisă într-o limbă universală : iubirea față de oameni.
Iubirea este văzută și ca o întregire prin celălalt , ca o nouă viață , mai intensă, purificată de nemernicii, trăită în spațiul fără ură și interese meschine, alături de Dumnezeu.


0