Jurnal
Mihai Leoveanu a plecat dintre noi
2 min lectură·
Mediu
Poetul și ziaristul Mihai Leoveanu, redactorul șef al Cotidianului 24: Ore, a încetat ieri din viață, după o lungă și grea suferință.Născut la 14 septembrie 1953, Mihai Leoveanu a debutat în 1971, în paginile revistei CRONICA. Au urmat colaborări frecvente la CONVORBIRI LITERARE, ATENEU, FAMILIA, TOMIS, AMFITEATRU, ECHINOX, ROMÂNIA LITERARÃ și TRIBUNA. În 1977, a câștigat Premiul Uniunii Scriitorilor din România la Festivalul Național de Poezie NICOLAE LABIȘ (Mălini, Suceava). În urma câștigării concursului pentru debut editorial lansat de Editura JUNIMEA, în 1978 îi apare primul volum de versuri – CARUL MEU TRAS DE PATRU EGRETE. Au urmat : GIUSEPPE UNGARETTI. JURNALUL UNEI EXISTENÞE (monografie critică, 1980), STRUCTURA LACRIMII (versuri, 1984), GERUNZIU (versuri, 1988), ZOLAR.
CARTEA CUNOȘTINÞELOR ANTICE (eseuri, 1993 Chișinău), MARELE FRIG (versuri, 1996) și RÃZVRÃTIREA (1999). A terminat Facultatea de Filologie a Univ. „AL.I.CUZA” din Iași în 1977 – specializarea Limba și Literatura Română / Limba și Literatura Italiană. În decembrie 1989 a renunțat la catedră pentru a se dedica ziaristicii. Tot în decembrie 1989, Mihai Leoveanu a fost unul dintre revoluționarii ieșeni. Mihai Leoveanu a fost unul dintre membrii fondatori ai Cotidianului 24:ORE. “Nu sunt membru al Uniunii Scriitorilor. Nu vreau. Ci doar membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști încă de la înființare. Nu mă gândesc la carieră. Cei care mă cunosc știu prea bine că îmi repugnă să mă bag în față. Nu-mi place să fiu periat și să perii la rându-mi. Existența mea e cvasi-anonimă. Cei care mă cunosc știu cum să dea de mine, în egală măsură cu mângâierea și vorba bună sau cu ghioaga. În rest, am de lucru, iar pe biroul meu așteaptă MONTALE, PAVESE, TENTORI și COLOMBO ca să-i îmbrac în straiele de sărbătoare ale Limbii Române”, spunea Mihai Leoveanu. Pe 1 septembrie 2007 a apărut, după 10 ani de muncă, SOLDAT CU BOCANCII PREA GREI (Aripa din spatele glontelui). “Acest volum mă reprezintă. În rest, de acum pot pleca liniștit”, declara Mihai Leoveanu.
03713.436
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ana parteni
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 322
- Citire
- 2 min
- Actualizat
Cum sa citezi
ana parteni. “Mihai Leoveanu a plecat dintre noi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ana-parteni/jurnal/13906231/mihai-leoveanu-a-plecat-dintre-noiComentarii (37)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
AMCel de Sus nu i-a dat voie să împlinească, azi, 56 de ani.
Îi las, aici, Eterno lui Ungaretti, poet pe care l-a tradus.
Eterno
Tra un fiore colto e l\'altro donato
l\'inesprimibile nulla
La bună revedere, Mihai.
Îi las, aici, Eterno lui Ungaretti, poet pe care l-a tradus.
Eterno
Tra un fiore colto e l\'altro donato
l\'inesprimibile nulla
La bună revedere, Mihai.
0
SBDumnezeu să-l odihnească tânăr prin praful de litere ce l-a iubit!
0
ELfebruarie 2006. era sa mai plece o data, era intre lumi, intr-un salon de spital. era frig. in el se asternea Frigul. am intrat in salon cu adina. a prins suflet si Frigul s-a dat la o parte.
el imi spunea ca la poarta gradinii va fi mereu Cainele. si voi afla cand va pleca. am aflat.
maine este ziua lui. 14 septembrie va fi mereu ziua Inaltarii lui. si Cainele il va insoti. in orice lumi.
el, mihai leoveanu, m-a invatat sa privesc si sa iubesc insotitorii.
iarna 2008, era sa mai plece inca o data. dar il astepta in gara de nord trenul spre casa. spre fiul lui. si spre gradina.
stateam in tacere. doua solilocvii. numai suieratul trenurilor se mai auzea in loc de recviem.
”înțelegi îngroparea așa cum eu simt și astăzi laptele negru
ochii deschizându-se din ce în ce mai lent
sub monedele de schimb aruncate la poarta sihaștrilor
acolo sus cetatea are umbra tot mai tăcută
pe cărămizi - ca în palmele tale - stă scrisă
întreaga călătorie a femeilor interioare
acoperite din creștet până la glezne de ninsori naive...”
si m-a rugat, cand pleaca, sa nu plang, sa il planga oamenii, sa il însenineze cu o poezie.
si ascult recviemul, de chris de bourgh. să îl însotească.
ela
el imi spunea ca la poarta gradinii va fi mereu Cainele. si voi afla cand va pleca. am aflat.
maine este ziua lui. 14 septembrie va fi mereu ziua Inaltarii lui. si Cainele il va insoti. in orice lumi.
el, mihai leoveanu, m-a invatat sa privesc si sa iubesc insotitorii.
iarna 2008, era sa mai plece inca o data. dar il astepta in gara de nord trenul spre casa. spre fiul lui. si spre gradina.
stateam in tacere. doua solilocvii. numai suieratul trenurilor se mai auzea in loc de recviem.
”înțelegi îngroparea așa cum eu simt și astăzi laptele negru
ochii deschizându-se din ce în ce mai lent
sub monedele de schimb aruncate la poarta sihaștrilor
acolo sus cetatea are umbra tot mai tăcută
pe cărămizi - ca în palmele tale - stă scrisă
întreaga călătorie a femeilor interioare
acoperite din creștet până la glezne de ninsori naive...”
si m-a rugat, cand pleaca, sa nu plang, sa il planga oamenii, sa il însenineze cu o poezie.
si ascult recviemul, de chris de bourgh. să îl însotească.
ela
0
FHDumnezeu să-l odihnească...
0
SC0
LNDumnezeu să-l odihnească! L-am cunoscut personal, un om deosebit.
0
DIDumnezeu să îl odihnească
0
SGeu l-am cunoscut aici, in virtual
era un reper...
era un reper...
0
ERDumnezeu să îl odihnească
Mă bucur că l-am cunoscut personal
Mă bucur că l-am cunoscut personal
0
ELin august 2006 m-a rugat ca în ziua când va pleca, în loc de lacrimi, să ascultăm, cei ce l-am întâlnit, prietenii lui de aici, acest cântec:
when winter comes, chris de burgh
http://www.youtube.com/watch?v=oPK4GfjK7JE
pe marginea lui, la iasi, am scris, alături de mihai leoveanu, la iasi, pe colina galatei, ”manuscris pentru dragoste si moarte”, poezie pe care iahim (asa cum il numesc eu), împreună cu alte poezii, l-a cuprins in volumul sau, ”soldat cu bocancii prea grei”.
să ascultăm astăzi, prieteni de pe agonia, chris de burgh, împreună cu iahim, asa cum si-a dorit...
when winter comes, chris de burgh
http://www.youtube.com/watch?v=oPK4GfjK7JE
pe marginea lui, la iasi, am scris, alături de mihai leoveanu, la iasi, pe colina galatei, ”manuscris pentru dragoste si moarte”, poezie pe care iahim (asa cum il numesc eu), împreună cu alte poezii, l-a cuprins in volumul sau, ”soldat cu bocancii prea grei”.
să ascultăm astăzi, prieteni de pe agonia, chris de burgh, împreună cu iahim, asa cum si-a dorit...
0
ERaici pentru cei care nu îl cunosc...
http://romana.agonia.net/index.php/author/4396/index.html
http://romana.agonia.net/index.php/author/4396/index.html
0
SPNu-mi vine sa cred.
Cuvintele sunt de prisos.
Cuvintele sunt de prisos.
0
AMeu l-am cunoscut la lansarea cartii dianei iepure si a lasat asupra mea o impresie puternica de om care stie ce vrea nu umbla cu balcanisme si cu miticisme era un om dintr-o bucata
si un poet talentat
sincer cred ca l-ar fi deranjat laudele ipocrite care sunt uzuale in zona asta blestemata a balcanilor cu ritualurile ei bizare
am strans mana cu el la plecare (o strangere de mana viguroasa de barbat) si mi-a spus \"per aspera ad astra fiule!\"
dumnezeu sa-l odihneasca
si un poet talentat
sincer cred ca l-ar fi deranjat laudele ipocrite care sunt uzuale in zona asta blestemata a balcanilor cu ritualurile ei bizare
am strans mana cu el la plecare (o strangere de mana viguroasa de barbat) si mi-a spus \"per aspera ad astra fiule!\"
dumnezeu sa-l odihneasca
0
CRîncă o cruce de lumină sus.
Dumnezeu să îl odihnească
Dumnezeu să îl odihnească
0
LP\"am surasul celui care umbla / cu zahar in maini pentru cai\". Nu l-am cunoscut personal, dar m-a impresionat vestea de azi. Mi-l inchipui plecand exact asa cum s-a descris, cu un suras si cu daruri pentru cei din jur, oriunde ar fi. Dumnezeu sa-l odihneasca.
0
INDistincție acordată
E dureroasă plecarea pentru totdeauna. Sufletul lui Mihai Leoveanu va zbura în ceruri, poeziile rămân.
Aprind și eu o lumânare, tama
Aprind și eu o lumânare, tama
0
LADistincție acordată
Nu l-am cunoscut pe dumnealui, dar ii cunosc scrierile.
Si vin si spun acum chiar cuvintele sale:
de trei ori mi-a cântat norocul dar niciodată pe înțelesul altora
și astfel tot ce au pierdut ei au pierdut prin mine
tragic să fiu martorul celor care cred în iluzia că strigându-mă
s-ar putea măcar să le spun ce anume trebuia să se petreacă
și tragic să duc în necunoscut nu atât un cântec irecuperabil
cât imensa povară a tăcerii care l-a izgonit
Odihneasca-se in pace!
Si vin si spun acum chiar cuvintele sale:
de trei ori mi-a cântat norocul dar niciodată pe înțelesul altora
și astfel tot ce au pierdut ei au pierdut prin mine
tragic să fiu martorul celor care cred în iluzia că strigându-mă
s-ar putea măcar să le spun ce anume trebuia să se petreacă
și tragic să duc în necunoscut nu atât un cântec irecuperabil
cât imensa povară a tăcerii care l-a izgonit
Odihneasca-se in pace!
0
GPA fost printre puținii poeți de aici, despre care auzisem cu mulți ani înaintea înscrierii mele ca membru Agonia.ro. Nu l-am cunoscut decât din ceea ce scrie și din activitatea sa discretă pe site. Am remarcat, în special, demnitatea umană, reflectată și în ceea ce scria.
Dumnezeu să îl odihnească!
Dumnezeu să îl odihnească!
0
DGobraznic vă apar? curând
scăpați de mine – scap de voi –
în casa mea vor coborî
stele de sânge în noroi
Mihai Leoveanu
La revedere!
scăpați de mine – scap de voi –
în casa mea vor coborî
stele de sânge în noroi
Mihai Leoveanu
La revedere!
0
EȘ\"dați-mi doar cât să nu dispar înainte de nenorocirea
pe care destinul mi-a prezis-o și-mi va fi de ajuns...
nu știu dacă mâine sau mult mai târziu voi pleca
dar un cântec va fi chiar stingerea mea\"
Dumnezeu să îl odihnească!
pe care destinul mi-a prezis-o și-mi va fi de ajuns...
nu știu dacă mâine sau mult mai târziu voi pleca
dar un cântec va fi chiar stingerea mea\"
Dumnezeu să îl odihnească!
0
ȘCDistincție acordată
: sa ii fie drumul cat mai luminat.
Dumnezeu sa il aiba in paza Sa!
Dumnezeu sa il aiba in paza Sa!
0
EMin memoriam Mihai Leoveanu
Ales în pas allegro de istm - amar irod,
Cioplind în trupul toamnei nespusele poeme,
Obolul dai tăcerii. Neîntâmplat exod
Asmute pietre roșii - sigilii peste vreme.
Ți-e drumul așternut, golgotele te suie
În ceruri unde caii au lacrimi nenumite;
Secunda e mai grea. În umbre învelite
S-or stinge-ncet amurguri pe deal, la Cetățuie.
Tu, dar de preț în huma gemând de neputință,
De-a dreapta unui înger, fii zborului sentință!
Ales în pas allegro de istm - amar irod,
Cioplind în trupul toamnei nespusele poeme,
Obolul dai tăcerii. Neîntâmplat exod
Asmute pietre roșii - sigilii peste vreme.
Ți-e drumul așternut, golgotele te suie
În ceruri unde caii au lacrimi nenumite;
Secunda e mai grea. În umbre învelite
S-or stinge-ncet amurguri pe deal, la Cetățuie.
Tu, dar de preț în huma gemând de neputință,
De-a dreapta unui înger, fii zborului sentință!
0
F-Cu cateva zile in urma am primit in minte din seninul clipei un semn ca batranul poet tanar cu norma intreaga ar implini ani.Apoi cu mai putine zile inainte a trecut un gand negru cum ca de ziua lui.Apoi cu doar putine zile inainte am amintit mie de frumoase vizite in redactia lui la calculatorul lui bucuros sa.mi citeasca poeziile inchinate tatalui.Apoi de curand de curand azi adica ioana imi trimite mesaj ca Leoveanu Mihai Poetul a plecat a plecat si nu mai vine a plecat si nu mai paine a plecat si numai apa a plecat si doar de groapa a plecat am lacrimat.Sa/l hodine Domnul pe fratele mai mare Mihai Leoveanu
0
CACondoleantele mele.Nu l-am cunoscut personal,dar din toate comentariile de mai sus,mi-as fi dorit sa-l cunoasc si eu.Pacat...
Cel de Sus s-a plictisit,si si-a luat langa el un mare artist.
Cel de Sus s-a plictisit,si si-a luat langa el un mare artist.
0
IPAr trebui să ne împăcăm cu ideea că într-o zi(nu se știe când) îl vom întâlni sau, după caz, reîntâlni.
Nici eu nu l-am cunoscut pe acest Poet, dar ce mai contează...
Odihnească-se în pace!
Nici eu nu l-am cunoscut pe acest Poet, dar ce mai contează...
Odihnească-se în pace!
0
EMMă iartă, Ana, că revin. Nu am vorbit niciodată cu Mihai, e adevărat. Suntem, eram de aceeași vârstă, dar el era în an mai mare. El - la Română-Italiană, eu - la Limbi străine. Mi l-a arătat o prietenă: \"E Mihai Poetul!\" Și așa a rămas pentru noi: Mihai Poetul. Avea un zâmbet abia schițat, era îngăduitor cu prietenii care îi erau mereu în preajmă.
Am recitit astăzi poeziile lui tulburătoare prin mesaj, mai ales cele scrise de Însinguratul Mihai.
Să-i fie vămile ușoare!
Elena
poeții
poeții nu se nasc
și nu mor
ei numai vin și pleacă
mereu
când nu mai sunt
înseamnă că
li s-a făcut dor
de Dumnezeu
Am recitit astăzi poeziile lui tulburătoare prin mesaj, mai ales cele scrise de Însinguratul Mihai.
Să-i fie vămile ușoare!
Elena
poeții
poeții nu se nasc
și nu mor
ei numai vin și pleacă
mereu
când nu mai sunt
înseamnă că
li s-a făcut dor
de Dumnezeu
0
MPMariei, la un sfârșit de an, fără lansare, dar cu același suflet deschis Iași, nov.2007. Mihai Leoveanu. Cuvinte scrise pe ultima carte: SOLDAT CU BOCANCII PREA GREI, primită ca dar de la tine Mihai. Dragule, te-ai grăbit, te-ai grăbit, așa cum poate nu te-ai găbit niciodată, nici bocancii prea grei nu te-au putut ține aici apoape de noi, ai vrut să zbori, ți-ai făcut aripi din sârma ghimpată, aură numelui din cuvintele strivite între pagini, poate te voi întreba mâine: De ce Mihai?...și tu vei răspunde:…fără lansare, doar cu același suflet deschis!
0
MLchiar daca nu i-am spus o niciodata (ce rau imi pare acum)
avea pe chip o bunatate de pusnic ortodox
o intelepciune de rabin si o durere stapanita
demna de un sufi
dumnezeu isi cheama repede la el pe cei drepti
si atat de tanar a plecat!
sa i fie memoria binecuvantata
avea pe chip o bunatate de pusnic ortodox
o intelepciune de rabin si o durere stapanita
demna de un sufi
dumnezeu isi cheama repede la el pe cei drepti
si atat de tanar a plecat!
sa i fie memoria binecuvantata
0
AMO singură dată, pentru câteva secunde, am schimbat câteva vorbe la Brașov. El, înconjurat de cunoștințe, eu, un localnic. Îmi spunea ce multe a scris, îi spuneam ce multe aș vrea să scriu. Mi s-a părut mai bătrân decât anii pe care acum aflu că-i avea. Purta ceva poveri în trup și suflet. Mi-a pus, după un timp, o pagină în cotidianul lui. Și l-am citit înțelegând de ce părea cu atât de mulți ani în spate. Așa e când le adâncești pe toate.
Prea repede, da, prea repede. Este acum cel mai tânăr dintre poeții aflați în preajma îngerilor.
Domnul să-l ierte și să-l odihnească !
Aici, mai suferim, dacă ne-a lăsat povara.
Prea repede, da, prea repede. Este acum cel mai tânăr dintre poeții aflați în preajma îngerilor.
Domnul să-l ierte și să-l odihnească !
Aici, mai suferim, dacă ne-a lăsat povara.
0
IN\"pasesc in desert cu talpile goale
infasurandu-mi trupul
cu panza cea mai alba
ici-colo gasesc seminte -
cineva mi-a lasat de mancare
inaintez spre liniste
ceea ce aveam sa nu vad
Dumnezeul meu adormise pe o duna de iarba. \"
Dumnezeu să-l odihnească!
infasurandu-mi trupul
cu panza cea mai alba
ici-colo gasesc seminte -
cineva mi-a lasat de mancare
inaintez spre liniste
ceea ce aveam sa nu vad
Dumnezeul meu adormise pe o duna de iarba. \"
Dumnezeu să-l odihnească!
0
AMin frigul de azi
te impatur in caldul din vers
din limba tacerii iti pun perne
pe margini de gind
drumul de azi
ma uit dupa tine
pe drumul de azi
te impatur in caldul din vers
din limba tacerii iti pun perne
pe margini de gind
drumul de azi
ma uit dupa tine
pe drumul de azi
0
MN\"dă Doamne să visez mereu
când mă aud bătând în geam
și – alergând – să mă împiedic
de umbra care eu eram\"
Dumnezeu să-l odihnească!
când mă aud bătând în geam
și – alergând – să mă împiedic
de umbra care eu eram\"
Dumnezeu să-l odihnească!
0
ANIncepusem sa cred cu bucurie la un moment dat, ca Mihai Leoveanu reusise sa-si invinga boala, ca miracole exista si ca lucrurile se pot inbuna in viata dansului in ciuda tuturor momentelor extreme prin care a trecut. N-a fost sa fie asa din pacate. Avusesem niste conversatii pe net cu dansul despre starea lui de sanatate care m-au sfasiat de tristete.
Dumnezeu sa-l odihneasca.
Dumnezeu sa-l odihneasca.
0
DM...inchidem o fereastra, deschidem urmele, semnele, cu piosenie...\"noapte bună fantome/ noapte bună luminii altor vieți memoriei fidele/
trecutului continuu al formelor finite/ noapte bună și absenței mele....\"
trecutului continuu al formelor finite/ noapte bună și absenței mele....\"
0
Mă număr printre cei pe care i-a publicat în suplimentul ziarului \"24 ore\".