Diana Iepure

de la război tata a adus în rucsac o rachetă verde și a lansat-o noaptea de pe balcon cerul s-a luminat și-am văzut atunci iampolea și pădurea mălăciuni și florile de liliac albe pe gardul de

miros de sarmale răcituri și clătite uite tată ce bine trăiesc am cărți multe cărți și mai ales timp să le citesc așa cum ai vrut tu chiar și când soarele e sus la parter stau cu lumina

-Ninaaaa. Nin. Ninaa. -Ce vrei, măi omule? îl întreba, din când în când, aruncându-i câte o

mama face fețe de pernă din cămășile vechi ale tatei scoate gulerul mânecile lasă doar nasturii la mijloc sidefați toată copilăria am dormit pe pernă ca pe pieptul lui tata

mereu m-am gândit la mama citind cum urmăream eu bobocii erau așa gri și pufoși îmi lipeam câte unul de piept și mă încălzeam și simțeam cum i se zbate inima atunci îmi venea să îi pup labele

fanfara se întindea în urma mortului mai greu îi venea celui cu toba când dădea în pielea ei ecoul se lovea de pereții casei noastre muzicanții cântau din mers puțin înclinați pe spate

Motto: “Confesiunile pot fi mai senzuale decât un act sexual. Ele îl atrag cu forța pe cel căruia i te destăinui în intimitatea ta” Nora Iuga Iubesc Bucureștiul. Pentru anticariatele lui, pentru

DI. Când am vrut să folosesc în titlul interviului cu Doru Ionescu cuvintele lui: “Și oricum, publicul de rock e calitativ mult deasupra celorlalte categorii de melomani (mă refer la dance, pop...),

Vineri, 13 ianuarie 2006, Luna Amară susține un concert unplugged la Club A. Mihnea Blidariu, liderul grupului, a acceptat să stăm de vorbă pe ym despre el, despre grup și despre altele. mihnea

D. Mergând la spectacolul ăsta, cu un titlu atât de sfidător, mă așteptam, în cel mai bun caz, să mă șocheze. Subiectul însă este unul dramatic. Am asistat la mărturisirile din viața unor femei

“Am o fire de sinucigaș. Am supraviețuit pentru că am scris poezie.” “M-aș muta la București numai pentru anticariate și pentru târgurile de carte”- îmi mărturisea acum câteva zile un amic venit de

treceam granița duceam în spate gardul consulatului de pe vlaicu pârcălab înroșit ca o stea cu cinci colțuri iat-o și pe zoia kosmodemianskaia a zilelor noastre s-au dumirit vameșii haideți

eu am o familie nouă o casa nouă ce miroase a vopsea și a nivea for men after shave un copil nou și eu nou-nouță sunt ca numai ce cumpărată de pe lipscani dintr-un magazin de rochii de mireasă

întâi timid apoi mai violent cu unghiile am răscolit pământul și mi le-am îngropat cât de adânc am putut mi-a spus cineva nu arunca niciodată unghiile tăiate că le-or folosi la

eu îl aștept pe tzone răsfoiesc cărțile înșirate pe tarabă și mă apucă un fel de ciudă ce știu mucoșii ăștia despre cum învățam eu la școală din opera poetului-academician andrei lupan “fete

Invazia veneticilor /Ion Lazu, Veneticii, Editura Vinea, 2002/ (cronica unei diletante)

s-a încheiat sezonul sânilor cu lapte gata nu se mai poate nu se mai poartă îi simt grei ca pe-o blană de urs în arșița verii cum plâng cu lacrimi albe de var și smântână pe burtă pe șolduri