Alina Manole

erai dinspre duminică și eu stăteam agățată de marginea lunii de o parte și de alta a gesturilor noastre albastre arhimedice dezlocuiri perfectau unghiul mereu nerostit al lui marte iubite, pe unde

în vremea aceea se lua un ventricul se descria cu mâinile hașurate tăcerea se ținea cu piciorul ușa de la casa noastră imaginară se devenea ochi dumnezeu era derivata de mic își lăsa pielea

nu n-am să mai scriu pentru tine nici un poem poate doar o să dau contur tristeții cu urmele noastre prin anotimpurile iernii nu n-am să mai nasc lacrimi de femeie n-or să te mai doară osiile

asistolici în timp, eram născuți din adâncul luminii, dinspre toate sufixele noastre de dragoste se prăbușeau mereu linia orizontului și un fel de zăpadă, cerneam clipele în care nu vorbeam despre

Astăzi, în Ajunul Crăciunului, domnul Mihai Leoveanu, directorul cotidianului ieșean 24 ORE, ne-a făcut cel mai frumos cadou: Gabriela Petrache, Lebragia, a fost publicată în Symposion, suplimentul

Ieri am fost cu Maria la redacția \"Ziarului de Iași\", pentru a ne întâlni cu Ioana – fetița care a primit o bursă de studiu din partea membrilor site-ului www.poezie.ro. Ioana este în clasa a opta,

Comunitatea www.poezie.ro Iași organizează Revelion 2004 Restaurant în centrul orașului, meniu super, prețul mai mult decât rezonabil. Muzica, distracția și răvașele incluse. ;) Amănunte legate

vezi, iubite, trecerea asta grea, rectilinie, de parcă am duce o zbatere de aer în spațiul irisului, de parcă am amâna toți bulbii ăștia locuibili din care-ai sublimat stările măsurabile ale

oare cât de nesigur e drumul în moarte de trebuie să port, odată cu sângele tău, și starea bazaltică de iubire hai treacă de la mine secanta asta de viață cercurile sentimentelor contradictoriu

Comunitatea de poeziști de la Iași continuă cenaclurile săptămânale. Vă așteptăm în fiecare duminică, începând cu ora 17, în \"Clubul Bursei\" (vis-a-vis de Cinema Republica), unde deja suntem

iar ești acolo atingi cuvintele cu mâna linia inimii se scurge înspre muntele tău a tăcere iar sunt deasupra numelor tu însă te uiți la alții coada ochiului tău înșirând poeme pe spatele meu pe

teluric dumnezeu ne murea în toamnă cuvântul definea doar limita unui alb semidreptic dincolo de hotare adamantine iar noi piele tigrată atâtor duminici concentric lipeam aripi diedrelor

nu mai era loc pentru inimi cineva îngheța până și anti-sentimentele rupeam /rândurile /coloanele textele conturau un alb și o altă culoare nedefinită a se citi zgură de 4ii zicea căutătorul de

Poezie virtuală într-o antologie reală În ultima zi al unui octombrie însorit mă aflam în Iasii lui Eminescu si Creangă, Sadoveanu si Alecsandri pentru a participa, în calitate de invitat, la cea