alice drogoreanu

cineva stă și ne ia la pilă drăcește treaba asta îmi răscolește în ceafă cu unghii ferme ingineresq felul ăla de cui ăla care nu bate cât de adânc cât de târziu se face ci cât de singur ești

x și n-am mai văzut pe nimeni pe stradă n-am mai văzut nimic mai ciudat sau mai singur nu tu pantofi nu tu bulendre nu tu geantă doar niște încheieturi serioase și haina

pe culmea dealului e foarte dimineață între ceață și cer aproape roz dulce și țeapăn în același timp vreascuri și vaiete sau poate copaci și peste toate dașa o movilă de iută din ce

anti-eșec anti-spasm o vreme ți-am încălțat ghetele viața era uscată și vântul trosnea prin ea I. într-o bună zi ajung să cred că mi se pare că mai totul e un uriaș misepare ca și când

în prima zi ți-a fost frică plăcuțele de înmormântare dicționaru’ de campanie fii cu doi de i doar la persoana a II-a singular în cazurile: fii bun/ cuminte/vesel cu orice altă persoană și

aici e gara un dreptunghi urât chiar și-acum în stânga podul de lemn pe dreapta o mulțime de străzi mărunte unesc niște blocuri în pătrat adică gioconda de ce i se spune așa n-am aflat până azi

unu da domnule eu sunt The Guess Who dă-i numele meu acolo merg cu ocazia asta stau la piciorul podului trec mașini – una oprește uneori urc alteori văd limpede nasul punctele negre

un pariu stătea deasupra patului ca o apărătoare de tânțari domnule r am luat toți banii ăia nu i-am numărat dincolo de zid m-am gândit da ai pe masă friptură cartofi copți storurile trase

sunt mult în urmă sunt lucrurile cu sânge o poveste ciudată din care nu aud decât zgomotul mat precis sunt foarte în față dar nu vreau să întorc capul * când am ajuns era un corp pe o

*push* aș fi vrut să mori în somn nu patimă nu opinteală după asta te ridici-speli-suni colo colo nu știu să nu omor eu deși aș fi făcut-o extrem de ușor o soluție atât stricto sensu în strictul