Poezie
insatiable
2 min lectură·
Mediu
după cineva ca tine
tot felul de chestii devin explozii. se sparg ca un lacăt izbit ninjește cu piciorul
haiaaaah
undeva în întuneric trebuie să se afle curajul. ca o nebunie. o sălbăticiune. ca atunci când privești dark fantasy art.
până se frânge contactul cu lucrurile. intri în bulă
până ajungi pixel. până uiți ce vezi. și nu ți-e frică
de spaimele de adâncimea oamenilor care le-au creat.
dar te gândești totuși la asta
undeva cu inima un pic strânsă
dacă
ceva tot crește
ca un vierme într-un fruct fără șanse
o arsură continuă. te-ar face
să te oprești. ai sprijini scara cu grijă de primul zid. de orice
l-ai lua de pe jos
ai continua să vorbești uite am găsit ceva
perfect
de băgat în buzunar. o decizie serioasă
care nu transmite nimic.
odată ajuns la un acasă
dacă
aș putea vorbi ți-aș spune
la modul am un aparat și știu ce fac cu el
what we\'ve got here is failure
to communicate
ca un deget pe sticlă simt. cum din sticla asta iese un pas de femeie
ca o cortină de ploaie. te văd
călărit de miresme fără glas. văd atunci arcul mare. ocolindu-te cu grijă
în drum spre
ca și cum ai umbla prin tine ca printr-o cameră să nu trezești pe cineva
înțelegi se întâmplă că
sosise acea oră din an. în care intențiile devin brusc o larmă. în care totul se îndreaptă spre ceva
reacțiile se transformă în iarbă
călcată. uscat. nemilos
atunci
eu și umbra mea suntem poze tentate să treacă linia . așa cum ai încăleca o conductă
atunci
puzderie de raze aurii
aprind într-un ultim și magnific scâșnet
forma patului. unghiul coapsei. deosebiri revărsate peste amănunte fără importanță. o senzație
cu timpanele sparte
dezgolită pe marginea după-amiezii în mici brățări
de voluptate și durere. când obrajii frig. când tot restul corpului tremură. și ai în tine atâta putere cât să
nu te prăbușești.
decât după
un fel de foame
iar dacă acest dacă
e ceva sărat
un aer
cade în urmă. victimă
pentru că nu-l împărțim ca pe un sălaș
între spinările noastre. moarte de frică și de asemănare
ca atunci când treci un săpun. când treci căldura și gestul de la unul la altul.
mai ceva ca pe un da
atunci
mai înainte ca soarele să se înece dincolo de zări nu vreau liniște
gol e cuvântul perfect
tot felul de chestii devin explozii. se sparg ca un lacăt izbit ninjește cu piciorul
haiaaaah
undeva în întuneric trebuie să se afle curajul. ca o nebunie. o sălbăticiune. ca atunci când privești dark fantasy art.
până se frânge contactul cu lucrurile. intri în bulă
până ajungi pixel. până uiți ce vezi. și nu ți-e frică
de spaimele de adâncimea oamenilor care le-au creat.
dar te gândești totuși la asta
undeva cu inima un pic strânsă
dacă
ceva tot crește
ca un vierme într-un fruct fără șanse
o arsură continuă. te-ar face
să te oprești. ai sprijini scara cu grijă de primul zid. de orice
l-ai lua de pe jos
ai continua să vorbești uite am găsit ceva
perfect
de băgat în buzunar. o decizie serioasă
care nu transmite nimic.
odată ajuns la un acasă
dacă
aș putea vorbi ți-aș spune
la modul am un aparat și știu ce fac cu el
what we\'ve got here is failure
to communicate
ca un deget pe sticlă simt. cum din sticla asta iese un pas de femeie
ca o cortină de ploaie. te văd
călărit de miresme fără glas. văd atunci arcul mare. ocolindu-te cu grijă
în drum spre
ca și cum ai umbla prin tine ca printr-o cameră să nu trezești pe cineva
înțelegi se întâmplă că
sosise acea oră din an. în care intențiile devin brusc o larmă. în care totul se îndreaptă spre ceva
reacțiile se transformă în iarbă
călcată. uscat. nemilos
atunci
eu și umbra mea suntem poze tentate să treacă linia . așa cum ai încăleca o conductă
atunci
puzderie de raze aurii
aprind într-un ultim și magnific scâșnet
forma patului. unghiul coapsei. deosebiri revărsate peste amănunte fără importanță. o senzație
cu timpanele sparte
dezgolită pe marginea după-amiezii în mici brățări
de voluptate și durere. când obrajii frig. când tot restul corpului tremură. și ai în tine atâta putere cât să
nu te prăbușești.
decât după
un fel de foame
iar dacă acest dacă
e ceva sărat
un aer
cade în urmă. victimă
pentru că nu-l împărțim ca pe un sălaș
între spinările noastre. moarte de frică și de asemănare
ca atunci când treci un săpun. când treci căldura și gestul de la unul la altul.
mai ceva ca pe un da
atunci
mai înainte ca soarele să se înece dincolo de zări nu vreau liniște
gol e cuvântul perfect
0105.216
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- alice drogoreanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 397
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 57
- Actualizat
Cum sa citezi
alice drogoreanu. “insatiable.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alice-drogoreanu/poezie/1800188/insatiableComentarii (10)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
nu cred ca critica mea va fi la nivelul pe care il merita textul. dar o sa incerc.
tu chiar gindesti in imagini si \"haiaaaaaaahul\" cela are o forța ce ar putea rasturna pamintul. și inversiunea aceasta mi se pare foarte potrivită în context \"undeva cu inima un pic strânsă/ dacă/ ceva tot crește\", de mi se stringe si mie inima un pic.
\"ca un deget pe sticlă simt/ cum din sticla asta iese un pas de femeie\" - și asta mi se pare o exprimare elegant asumată.
\"ca și cum ai umbla prin tine ca printr-o cameră să nu trezești pe cineva\" - superb, uneori am aceeasi senzatie, doar ca nu m-as fi exprimat mai departe de \"antecamerele\" mele.
recațiile care se transformă în iarbă calcată nemilos, uite așa mă simțeam eu iri, si tot timpul acesta in care alice refuza sa vorbeasca cu mine. frumos ai zis, foarte. finalul foarte ananjat. citeam ieri foamea de hamsun. tu scrii mai bine. esti unul dintre poetii mei preferati.
ec
tu chiar gindesti in imagini si \"haiaaaaaaahul\" cela are o forța ce ar putea rasturna pamintul. și inversiunea aceasta mi se pare foarte potrivită în context \"undeva cu inima un pic strânsă/ dacă/ ceva tot crește\", de mi se stringe si mie inima un pic.
\"ca un deget pe sticlă simt/ cum din sticla asta iese un pas de femeie\" - și asta mi se pare o exprimare elegant asumată.
\"ca și cum ai umbla prin tine ca printr-o cameră să nu trezești pe cineva\" - superb, uneori am aceeasi senzatie, doar ca nu m-as fi exprimat mai departe de \"antecamerele\" mele.
recațiile care se transformă în iarbă calcată nemilos, uite așa mă simțeam eu iri, si tot timpul acesta in care alice refuza sa vorbeasca cu mine. frumos ai zis, foarte. finalul foarte ananjat. citeam ieri foamea de hamsun. tu scrii mai bine. esti unul dintre poetii mei preferati.
ec
0
Vlad
citisem lanț digestiv :))) e un semn că îmi mai trebuie o cafea
adevărurile sunt lucruri simple evidențe pe care ți-e imposibil să le accepți ca fiind simple
și cu cât vrei să le cureți și să le deslușești cu atât ești mai departe de
firesc
Ecaterina
tu știi bine că nu abonamentul la critici sau critica în sine mă preocupă
iar ceea ce mă preocupă e vizibil cu ochiul liber
un mod de exprimare dacă e să spun așa cât mai conform sau mai fidel cu ceea ce văd
iar când mai văd și alții atunci e perfect
oricum ele lucrurile de văzut există și cu și fără noi într-o formă pe care nu vom reuși niciodată să o atingem ca sarea pe rană
foamea lui hamsun e mișto eu am
altă foame
PS: aș folosi spațiul de aici să-ți spun ceva
think about respect
de sine - pentru tine - pentru alții - al altora pentru tine. îți va aduce o poziție și o perspectivă
aparte
citisem lanț digestiv :))) e un semn că îmi mai trebuie o cafea
adevărurile sunt lucruri simple evidențe pe care ți-e imposibil să le accepți ca fiind simple
și cu cât vrei să le cureți și să le deslușești cu atât ești mai departe de
firesc
Ecaterina
tu știi bine că nu abonamentul la critici sau critica în sine mă preocupă
iar ceea ce mă preocupă e vizibil cu ochiul liber
un mod de exprimare dacă e să spun așa cât mai conform sau mai fidel cu ceea ce văd
iar când mai văd și alții atunci e perfect
oricum ele lucrurile de văzut există și cu și fără noi într-o formă pe care nu vom reuși niciodată să o atingem ca sarea pe rană
foamea lui hamsun e mișto eu am
altă foame
PS: aș folosi spațiul de aici să-ți spun ceva
think about respect
de sine - pentru tine - pentru alții - al altora pentru tine. îți va aduce o poziție și o perspectivă
aparte
0
\"si tot ce-i ne-nteles se schimba-n ne-ntelesuri si mai mari sub ochii mei\"...cam asa e si cu incercarile astea ale noastre de cautare .lucrurile simple sunt doar stari de fapt. marile adevaruri sunt criptate in mari mistere
0
parc\'as fi citit aici despre un eros desprins de iubire...acel eros care ucide...
\"gol e cuvântul perfect\"...
si despre o devoratoare (subconstienta) nevoie/sete/foame de viata, de frumusete, de intalnire, de inalt...
\"ca un deget pe sticlă simt. cum din sticla asta iese un pas de femeie
ca o cortină de ploaie.\"
\"undeva în întuneric trebuie să se afle curajul. ca o nebunie. o sălbăticiune.\"
\"gol e cuvântul perfect\"...
si despre o devoratoare (subconstienta) nevoie/sete/foame de viata, de frumusete, de intalnire, de inalt...
\"ca un deget pe sticlă simt. cum din sticla asta iese un pas de femeie
ca o cortină de ploaie.\"
\"undeva în întuneric trebuie să se afle curajul. ca o nebunie. o sălbăticiune.\"
0
sigur, este foarte greu sa fii femeie si sa amesteci dragostea, filosofia si poezia. dar se merita incercat. \"ninjeste\" este urat. se scrie mult, se scrie lung, se scrie. asta e important. Dar cel mai important este sa scrii numai atunci cand ai inspiratie si ai ceva important de zis. ca si in cazul de fata.
gol e cuvantul perfect
eu as pune o virgula
gol e cuvantul, perfect
gol e cuvantul perfect
eu as pune o virgula
gol e cuvantul, perfect
0
ioana
toate lucrurile bune te și omoară
caragea
e identic cu a fi bărbat nici mai mult nici mai puțin
când am citit prima ta frază m-am gândit automat la zacuscă
fără virgulă acolo accentul nu se pune pe cuvânt ci pe gol
toate lucrurile bune te și omoară
caragea
e identic cu a fi bărbat nici mai mult nici mai puțin
când am citit prima ta frază m-am gândit automat la zacuscă
fără virgulă acolo accentul nu se pune pe cuvânt ci pe gol
0
după cineva ca tine
ceva tot crește
perfect
înțelegi se întâmplă că
un fel de foame ....
ma cuprinde sa citesc textele tale!
Experiente in care gol nu este cuvantul perfect! Pentru ca lasa in mine sufletul si mintea pline!
RIA
ceva tot crește
perfect
înțelegi se întâmplă că
un fel de foame ....
ma cuprinde sa citesc textele tale!
Experiente in care gol nu este cuvantul perfect! Pentru ca lasa in mine sufletul si mintea pline!
RIA
0
prin acel \"insatiable\", nu-i asa?...ca multa dreptate ai!...but, don\'t forget, please! toate GANDURILE RELE te (doar?) ucid...imi place rafinamentul tau...adulmecat ca pe o proprie rastignire...adica in alt fel...
0
nu e vorba mea acuma dacă tot vorbim ce nu te omoară te întărește
0

dintr-un unghi psihologic se incearca atingerea unor subiecte de analiza interioara, de separare ale eurilor, dar e bine facuta, mai mult o mangaiere fugitiva decat o atingere brutala si deplasata in acest context.
\'ca și cum ai umbla prin tine ca printr-o cameră să nu trezești pe cineva \'asta e o fraza menita sa surprinda o buna parte din aceasta poezie.
mi-a placut si nuanta de voluptate f bine controlata, ca un decolteu care arata bine, plin , dar nu frapeaza prin goliciune
bravo,
cu stima, vlad