Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@alice-drogoreanuAD
alice drogoreanu
@alice-drogoreanu
Poezie

iată o iarnă pentru mitene

1 min lectură·
Mediu
pe culmea dealului e foarte dimineață
între ceață și cer
aproape roz dulce și țeapăn în același timp vreascuri și vaiete sau poate
copaci
și peste toate dașa
o movilă
de iută
din ce în ce mai aspră
ca o biserică slută lovită de toacă
târâtă la vale
iarbă uscată inadaptat de înaltă
și-un frig mărunt în cristale
ca un curaj
la marginea lumii treceau cai
era și un punct de stație și o stație
cu puncte mici poate erau oamenii
pe care-i strigase chircită
peste păsări
poate erau păsările și n-aveau voie
vântul se mișca mereu și dașa urla
sus pe deal
dașa are fustă fular scurtă de lână
morți și degete moi dașa știe
că nu e deajuns până la
mare mai e
mult
065.428
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
126
Citire
1 min
Versuri
26
Actualizat

Cum sa citezi

alice drogoreanu. “iată o iarnă pentru mitene.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alice-drogoreanu/poezie/1813883/iata-o-iarna-pentru-mitene

Comentarii (6)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@marius-surleacMSMarius Surleac✓
Îmi place descrierea, atenția pentru detalii, culisarea pe axa focală a observatorului cu zoom asemenea unei camere foto, un pic de suprarealitate, memorii, pe cât de plin de elemente pe atât de static - ceea ce se și vrea.

Mi-a plăcut - un poem tough!

Well done!

Cu prietenie,
Marius
0
@alice-drogoreanuADalice drogoreanu✓
Marius
sunt un prost observator iar atenția distributivă a fost o traumă pentru mine dintotdeauna
atenția este o aptitudine nu foarte clar definită ea este descrisă mai bine ca stare de atenție: o persoană înțelege clar și percepe cu precizie ceea ce vrea să înțeleagă

însă cu toate că DOF-ul mi se pare fantastic ideea e să tre să știi ce să ceri unui aparat/obiectiv
setându-l

îți mulțumesc pentru atenție așadar
0
@antrei-kranichAKAntrei Kranich✓
pt ca am poate prostul obicei sa vad in primul rand, apoi sa aud, iar tarziu in final sa citesc, uite iau cu mine poezia in rama si o agat pe un perete, ca intr-un moment din acelea de pustiu, sa-mi duc laiolii prin strofa a doua.

andrei ot tgocna
0
@emma-greceanuEGEmma Greceanu✓
mi-a plăcut această poezie...
ați spus foarte bine ...fiecare înțelege ceea ce vrea să înțeleagă, unii poate-și regăsesc propriile trăiri și asta e cel mai important, poetul transmite un mesaj, cititorul îl adaptează după propria-i putere de înțelegere,
...și în baza acestui raționament voi fi comică spunând că parcă ați scris pentru mine această poezie...
..ce să fac dacă așa simt?


\"vântul se mișca mereu și dașa urla
sus pe deal
dașa are fustă fular scurtă de lână
morți și degete moi dașa știe
că nu e deajuns până la
mare mai e
mult\"
cu prietenie
Iulia
0
@liviu-ioan-muresanLMLiviu-Ioan Muresan✓
Primul Dasa m-a contrariat. Nu ma gindeam la un nume. Poemul e reusit, poate prea reusit. Si nu e vorba doar de detalii, cit mai ales de reactia omului la acestea. Metafore nefortate, libere, placute citirii. Faina expresia \"intre ceata si cer\". Nu mai zic de biserica sluta, lovita in cap, parca toaca ar fi obiectul sluteniei.
Multumire, LIM.
0
@alice-drogoreanuADalice drogoreanu✓
Andrei
am același prost obicei
laiolii tăi se pot îmblânzi, știi?

Iulia

oare pentru că ți se întâmplă să stai printre oameni ca și cum ai sta sus pe un deal
și vântul șuieră și nimic nu ajunge la tine?

eu sunt alice nu voi fi niciodată decât asta
așadar vorbim la pers.I, da?

Liviu

poate că trebuia să poarte un nume
numai al ei, așadar e dașa
omul e supus sluțeniei iar biserica și-o poartă cu el
sau e propria sa biserică
asemeni dașei
0