Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

cineva să ne-mpuște

5 min lectură·
Mediu
\"Before you criticize someone, walk a mile in his shoes. Then
when you do criticize that person, you’ll be a mile away and
have his shoes.\"
%&1@*(/%¤#\")
sunt undeva sus
îmi intră un ram de păr pe geam
în bucătarie
e aproape uman
e liniște de parc
și din când în când se ceartă păsări
fumez și robinetu’ picură
într-un fel anume cineva vrea sa-mi spună ceva
ca și cum ar fi singur pe mare
pe o mare verde peste care plouă cu furie
*
scaunele alea aliniate la perete
pixul umple căsuțe cu tot felu\' de chestii
nume prenume vârstă data ultimului ciclu
lumina străvezie de dincolo unde marțieni neglijenți zdrăngăne
instrumentare le scapă pe jos ce dracu\' fac nu știu
cânt ceva ceva care te face să bâțâi din picior
și nu mă uit în jos
mă uit la afișe la zâmbete idioate cu o sumă de tuburi magice
jos sunt papuci sandale pantofi munciți diformi tot felu de degete gogonate și pedichiuri
prost făcute
tâmpeala aia în care nu vezi nimic precis dar auzi ucigaș un imperiu care crește
și te sugrumă
și începe cu toate lucrurile cunoscute și inofensive din jur
și nicăieri nu scrie : aș fi vrut să fi fost altceva
un geamăt se ține strâns lipit ca un câine
la picior
și-i spui sec: treci la locu’ tău
și afară pe trotuar să nu aștepte nimeni
*
în rest nimic
mi-ar fi mult mai ușor să vorbesc cu aparatul în mână
până mi-ar tremura
antebrațele și
m-ar lăsa acumulatorii
și borcănașe de cremă farfurii
tacâmuri condimente crătiți și oale și sticluțele de pe sus
alea 4 blocuri pe dreapta alea 4 pe stânga
strada scurtă
aplecată sub tei
măcinată de două ori pe zi
fac implozie
de sub o dacie curge ulei
ca o crimă minoră care nu-ți dă voie să vomiți
nu ca atunci când ea stă acolo și miroase de se învârte camera cu tine și-ai vrea să nu te strige
dar o face și atunci trebuie să stai lânga colțu\' mesei
să aștepți
și mâinile ei intră și ies intră și ies din găina aia ies mereu cu mățăraie vânătă
și mirosu ăla e vânăt și
căldura e vânătă și
te ține de picioare
și țâșnesc cu toate astea în stradă ca și cum le-aș avorta
cheaguri mai mici sau mai mari
peste care vor trece a6 și merțuri pe seară
*
și cred că asta e ca atunci când apeși space
și înțepenește cadrul pe ecran
fix pe curu\' mașinii pe numere și pe stopuri
it really really really could happen
și ar vira cu zgomot
mi-ar da un prosop
sau niște haine
nu știu ceva care să mă facă să simt cumva
dacă nu să simt ceva
*
de cele mai multe ori sunt răgușită
și mă mișc pentru că știu că nu pot să fac altceva
pentru că s-ar întinde niște cabluri s-ar încâlci și nimeni n-ar ști să le
pună fiecare în portul lui
clipăind logic și funcțional
atunci scriu ca și când m-aș apropia de tot ce mă amenință și
devin eu o amenințare până se adună totul într-un singur punct
pe care-l pot anula
atât de încet
de parcă aș sta în vârful pernelor și-aș rupe foi
*
patul ăsta e un teren viran
am impresia că dacă mă ridic acum
or să cadă world trade center-urile
încă o dată și încă o dată
așa din ambiție
ca să nu se termine niciodată norul de praf
deși la ora asta încă mai bântuie ținute casual
firme de catering lifturi și mochete discrete
și
secretare cu mâna pe pulă poate pentru ultima dată fără promisiunea unei măriri de salariu
am impresia că dacă nu mă ridic acum
o să-mi scape vreun am nevoie de tine
tocmai ca să nu am nevoie de tine
tocmai ca să deflexez oponența unui creier c-o mână pe mitralieră și alta pe cabluri
ini mini mani ma ia ghicește-l dum-nea-ta
*
exact ca o țigară care alunecă din scrumieră
pe jos peste acte
e ora opt dimineața
și mă gândesc că luna trecută e la 100 de ani distanță de asta
anu trecut e la 1000 de ani
și celălalt la 10000
azi tre să fac rost de două milioane
și tot ce-am crezut că nu pot să fac făceam deja
n-am nevoie de niciun personaj
eu sunt o noapte de vineri
sunt o bătaie cu pumnii
sunt sânge nervi și ideea că ți-e frig pe șira spinării
sunt arca lui noe
uneori văd lucruri care nu-mi aparțin
de asta sunt lama unui cuțit
pe care o ții strâns
în pumn
te privește de ce
*
smashing dashing loudable sadness flying through the mind skies
cam atât a fost
cum ne-am pune aceeași melodie fiecare în casca lui
1
2
3
run
și ne-am fute
cât de imense sunt chestiile tăcute și mai ales cât înseamnă chestiile astea acum
când încerc să răscolesc după haine să mă îmbrac și roiu \'
după ușă
șoseaua și-ar pierde banda
am frâna fix pe margine
sirenele ar urla girofaruri s-ar roti roșu albastru
roșu albastru
și înainte să-mi dau părul de pe față
ne mai privim o dată și-mi bate inima speed
speed give me what i need
și ne
facem praf de stâncile alea
cineva ar trebui să ne-mpuște acum
0187613
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
888
Citire
5 min
Versuri
136
Actualizat

Cum sa citezi

alice drogoreanu. “cineva să ne-mpuște.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alice-drogoreanu/poezie/1838843/cineva-sa-ne-mpuste

Comentarii (18)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@veronica-valeanuVV
Veronica Văleanu
ma opresc doar la strategie, Alice
desi la tine nu pot fi niciodata sigura de nimic
la tine [a nu fi niciodata altceva]=[a fi mereu altceva decat tu insati]sau asa vad eu
la tine corpus homini sta in fata, nu corpus domini

vine la inceput un fel de bird\'s eye view care coboara peste tot, chiar da tarcoale apoi se fixeaza ca un punct de laser doar foarte putin in interior, asa, ca o iluzie optica si iar sa disipa in exterior
privirea asta se incapataneaza sa conoteze ceva in vreo plinatate desi tot ce trebuie sa cautam noi in ea e in cavitatea ei

concentrarea am gasit-o pe \"atunci scriu ca și când m-aș apropia de tot ce mă amenință și/devin eu o amenințare până se adună totul într-un singur punct
pe care-l pot anula \" - si e exact strategia descrisa din exterior si devine anti-strategie
poate doar transa e cel mai interior punct desi e compus din exterioritati

nu e nici un dicteu
decat stil care produce urma (nu smulsa, nu data, nu chemata, ci allowed)
poate nu am deloc dreptate
m-am focalizat si defocalizat si eu cat am putut
V.V.
0
@alice-drogoreanuAD
alice drogoreanu
veronica știu că pare strategie și e firesc să pară așa dar nu e nu în sensul ăla
ce să zic nu mă așteptam să umbli așa atent - mulțumesc

ionela mă simt bine m-am simțit atât de bine scriind asta încât
acum n-am decât liniște una așa de bună că nu o cred
validă
0
@jkloungsuhJ
Distincție acordată
jkloungsuh
băi eu spun că tot ce urmează after e valid
certitudinea că trăiești că după taifun a rămas ceva din tine
poate liniștea cu care te intinzi pe pat
și taci de parcă ai mai aștepta ceva să vină și să te tulbure
fermentul unei noțiuni a unui concept
în fond alice liniștea e doar o altă aglomerare de stări o învălmășeală la fel de mare doar că aparține unui spațiu restrâns
teama subtilă - obsesia - iuțeala cu care te lași singur & furia se comportă ca un frame
susținător de procese
stări imagini voci spații ambiții sau de ce nu -
închizătorul unui vâjâit ce anunță furia căci totul vine dinăuntru
știm că între văzut și vorbit există o măsură ce de fiecare dată o ia de la capăt
mai ales atunci când vocea e o țeavă lungă de revolver și ochiul e trăgaciul
și tocmai alice aici chiar există această măsură
eu mai văd aici un balansoar cu piept abdomen și cap
suport sau cântar pentru constanță intensitate și/sau variație
ce e interesant că toate astea se comportă ca niște materii
și nu dimensiuni sau cel puțin așa au fost transpuse
ceea ce e f. ok
mai ales atunci când ele mai au și rol de simbol
păr - geam - liniște - robinet - scaune - pix - căsuțe șamd
e mișto să știi cum și când să treci în contul tău
toate problemele toate stările de rău sau nu
să ți le asumi și să ți le ștampilezi somewhere
cu simț de răspundere cu furie

și să n-o mai lungesc e un text bun
care merită să stea la reco

0
@claudia-raduCR
Distincție acordată
Claudia Radu
Personal, imi place foarte mult poemul incepand de aici: „patul ăsta e un teren viran”, dar trebuie sa admit ca prima parte a lui este necesara constructului, e un „decor” pentru ce urmeaza a se intampla sau pentru ceea ce fusese deja intamplat. Imi place la Alice joaca asta de-a „timpul”, cand amintirea poate fi si viitoare, cand totul se leaga atat de firesc incat ai putea sa-l iei invers, sa citesti oricum. Pretutindeni „starea” si acea iesire impusa din cotidian ca un fel de instinct de supravietuire. Ar trebui sa citez cam 50% din poem sa spun ce am remarcat aici, foarte multe constructii de efect, extraordinara aceasta imbinare de planuri in care efectul stilistic e receptat ca spunere, nu ca intentie.

Sa fie!
0
@alice-drogoreanuAD
alice drogoreanu
laurențiu când văd cont/ștampile mă ia capu\' :))
când o să știu măsura tuturor lucrurilor probabil va fi prea târziu sau
nu-mi va folosi la nimic așa cum o grămadă de alte chestii nu-mi folosesc la nimic
nu așa cum îmi folosesc altele

claudia știu că e lung știu că e mult și e genu\' de text de unde n-aș scoate mai nimic n-aș rearanja nimic nici acum nici altădată
și îmi pare bine că ai văzut că-s practic două părți care ar putea fi citite oricum da\' n-ar avea sens una fără alta

vă mulțumesc tuturor
0
@adrian-firicaAF
Distincție acordată
Adrian Firica
nici nu mai vreau să stau să mă gândesc, desigur am nimerit unde nu trebuie, am ținut morțiș să intru într-un cabinet de obstretică-ginecologie, iară medicul mă pune să aleg între: „crede și nu cerceta” și „urma scapă turma” ... ca și cum mi-aș fi depășit condiția.
regula generală a poemelor Alicei era \"incendiarul\", ori echivalentrul unui soi de demență acumulată, apoi brusc scăpată de sub control – ceva ca o ejaculare formidabilă de pe unde nici nu-ți umblau mințile că e posibil să sară. ei bine nu!, zice ea de data asta: “sunt undeva sus” nenică, de data asta am să te fac să joci rolul catalizatorului; am așa, o liniște sufletească, nu-mi dau seama dacă e controlată!, de am să te las să \"inspectezi\" toate cele, deși universul prin care bănănăi eu nu s-a schimbat. doar bat pernele, ca să priceapă ...
aproape, aproape că îți spune: vezi că merită să-ți rad un picior în ușă, după care trebuie să-ți faci o radiografie a sinapselor, și tare mă tem că am să o și fac. așa cum este aceasta:
\"tâmpeala aia în care nu vezi nimic precis dar auzi ucigaș un imperiu care crește
și te sugrumă
și începe cu toate lucrurile cunoscute și inofensive din jur
și nicăieri nu scrie: aș fi vrut să fi fost altceva\"
am căzut pe gânduri: ce câine o să mai răspundă comenzilor sale? o va mai recunoaște \"de stăpână\"!
dar, se pare că ne facem griji de pomană ...:
\"în rest nimic
mi-ar fi mult mai ușor să vorbesc cu aparatul în mână
până mi-ar tremura
antebrațele și
m-ar lăsa acumulatorii\"
aha, halal odă închinată “autosatisfacției” aceste “excepționale” închideri ale capitolelor:
“pe o mare verde peste care plouă cu furie / și afară pe trotuar să nu aștepte nimeni / peste care vor trece a6 și merțuri pe seară / dacă nu să simt ceva / de parcă aș sta în vârful pernelor și-aș rupe foi / ini mini mani ma ia ghicește-l dum-nea-ta / te privește de ce / cineva ar trebui să ne-mpuște acum /.
asta este: Alice is typing a message.
0
@alin-pavelAP
Alin Pavel
...trăiește din imagine. Ea nu scrie ci desenează, transformă trăirile în culoare. Alice e viața, iar viața e ireală. Mai pe scurt: Alice e ireală.
0
@ioana-mateiIM
ioana matei
citesc...stau...mă gândesc...și tac!(?):)...
0
@gd2waG
gd2wa
mie astea mi-au ridicat părul pe mâini

\"și atunci trebuie să stai lânga colțu\' mesei
să aștepți
și mâinile ei intră și ies intră și ies din găina aia ies mereu cu mățăraie vânătă
și mirosu ăla e vânăt și
căldura e vânătă și
te ține de picioare\"

imaginea asta a cuiva care bucățește o găină, îi scoate mațele gri aburinde... e f puternică.

un grupaj bun, alice
0
@claudiu-tosaCT
Distincție acordată
Claudiu Tosa
o alice multilaterala, infidimensionala si atotcuprinzatoare. ciclul acesta de texte e ca un strigat in mijlocul noptii. ca si cum te-ai trezit brusc din somn si-ai inceput sa urlii. nu stiu ce sa zic ca mi-a placut mai mult, lejeritatea cu care construiesti, sau sinceritatea care reiese din ea ? pentru ca pari foarte sincera. mai sincera decat o mitraliera care-si goleste incarcatorul intr-un zid gol si rece.

pasajul meu preferat este:

\"n-am nevoie de niciun personaj
eu sunt o noapte de vineri
sunt o bătaie cu pumnii
sunt sânge nervi și ideea că ți-e frig pe șira spinării
sunt arca lui noe
uneori văd lucruri care nu-mi aparțin
de asta sunt lama unui cuțit
pe care o ții strâns
în pumn
te privește de ce\"

si ultimul text, tot-tot. acestea 2 sunt epicentrul ciclului scris de tine, si pentru ele meriti cel putin un dvd cu desene animate, o sticla de absinth si o plimbare intre venus si saturn.
0
@ioana-mateiIM
ioana matei
ioana crede sincer că există un trup/formă al/a cuvintelor...și o vitalitate a lui/ei...uneori autentică...alteori (din păcate) doar...simulată...se pare că așa ne obișnuim cu...obișnuința:)...
0
@dorin-cozanDC
dorin cozan
îmi intră un ram de păr pe geam
în bucătarie
e aproape uman
e liniște de parc
și din când în când se ceartă păsări
fumez și robinetu’ picură
într-un fel anume cineva vrea sa-mi spună ceva

atat mi a placut, alice. restul, e rezultatul unei rețete/mode careia nu i pot acorda credit
0
@alice-drogoreanuAD
alice drogoreanu
adrian> alice is typing a message: nu n-ai voie

touché pentru închideri arată ca și cum aș avea ultimu’ cuvânt

aline> e foarte mișto faza cu viața e ireală ce nu poate face vorba face muzica/ ce nu poate face muzica o face imaginea /ce nu imaginea - gestul /ce nu gestul - vântul și toate astea sunt ireale pe cât de reale le-aș considera


mihai> e o imagine de care am vrut să scap oarecum din cauza mirosului și-a senzației
grele
și-am scăpat întrucâtva acum
cu asta

ave toșa

shut your mouth
I go about things the wrong way
can’t stop


nu înțeleg ioana de asta te întreb: ce e aia simulare și ce aia ne obișnuim cu obișnuința
la tine, firește
pentru că eu nu le administrez

dorin > ce-i mișto e că ți-a plăcut aia
așa cum altora altele ca și cum m-ați rupe în zeci de bucățele
și fiecare și-ar lua de la mine ce i-a trebuit

nu mă lua cu rețete și mode
0
@dorin-cozanDC
dorin cozan
alice, se pare ca nu esti capabila sa primesti critici. faptul ca esti agresiva ma lasa rece
0
@alice-drogoreanuAD
alice drogoreanu
dorin pare că nu-s capabilă de multe dar asta pot s-o spun eu, nu tu :)))
tu în schimb puteai :
să pui în loc de \" se pare \" - \"îmi pare\" așa ca să știm o treabă
să fi lansat critica aia incriminată asta ca să am ce primi
să nu mai pui etichete aiurea nu mie eu tai etichetele și de pe haine
la alții indeed mă lasă rece cum rece mă lasă că ai avut maybe bad mood bad day șamd

e târziu acum te las
0
@stefania-puscalauȘP
de cand te citesc si tac...
uite ca n-am mai putut! :)
esti geniala prin toate starile astea pline de sinceritate si naturalete pe care le transmiti prin fiecare text. Alice, nu stiu cum esti tu de fapt, dar aici esti chiar TU respirand poezie.

text dupa text,
seri frumoase citindu-te, draga mea draga :)

Stefy.
0
@ana-avramAA
Ana Avram
Alice, mi-ar fi plăcut să regăsesc și în strofele următoare aceeași senzație creată de prima strofă sau măcar ceva similar...
0
@alice-drogoreanuAD
alice drogoreanu
stefi cum necum sunt m-ai lua acasă sau m-ai bate :))) n-are importanță
see you around

ana-maria rău-avram mi-ar fi plăcut să regăsești și în strofele următoare aceeași senzație creată de prima strofă sau măcar ceva similar
0