ADalice drogoreanu
Verificat@alice-drogoreanu
canon citykrasavita.wordpress.com/
„there is something i see in you, it might kill me and want it to be true”
things that only exist while I'm photographing them m-am născut pe 7 august iubesc lucruri derizorii. de obicei alb-negru. un pod. o apă. cerul liber. cărțile. mirosul de curat. asta poate fi o biografie sau asta http://krasavita.wordpress.com/ http://insunnyty.deviantart.com/ sunt undeva sus
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Colecțiile lui alice drogoreanu
Cronologie
Medeea
asta fuse Alice
mulțumiri pentru stea
Ela
mulțumesc, da așa era
prima varianta de titlu e și cea mai bună
Mădălina
nu era așa
dar ar trebui să încerc
why not?
Andu
construiește-mi tu o Țară :)))
de acord cu tine și apreciez ce spui
PS.și mie
dar
eu îs Firestarter
so...
asta fuse Alice
mulțumiri pentru stea
Ela
mulțumesc, da așa era
prima varianta de titlu e și cea mai bună
Mădălina
nu era așa
dar ar trebui să încerc
why not?
Andu
construiește-mi tu o Țară :)))
de acord cu tine și apreciez ce spui
PS.și mie
dar
eu îs Firestarter
so...
Pe textul:
„urlete și copite" de alice drogoreanu
Recomandat0 suflu
Contextcum zici tu, văd aici un discurs lipsit de firesc de emoție și nu în ultimu rând de miez
1.Dar eu ți-am scris iubite și ieri și azi și atunci
Ți-am scris povestea noastră așa cum este ea
Cândva de iei aminte n-ai mai putea să fugi
Te va-nlemni pe loc chiar conștiința ta - uite, de ce i-ai scrie iubitului povestea voastră , ce , el n-o știe, e petrecută în lipsă? ce anume califică pasajul de mai sus la statutul de poezie? că mimează o rimă?
2.azi în Siberia singurătății mele
se aude doar crivățul tăcerii tale - nu-i prea mult? dacă menționezi siberia, care e o trimitere clară și suficientă să încarci cu crivăț?
3.Ce bine că-ai plecat
Și nu ai mai pozat - asta sună fix a manea
și mai sunt
cum nimeni nu are exclusivitatea suferinței consider că mențiunea preventivă de la biografie e prețioasă și fricoasă, mai ales că alegi să postezi într-un spațiu public, un site literar; și atunci? ce anume te determină să alegi atitudinea asta și să expui un text altundeva decât propriul pc?
Pe textul:
„Scrisori" de Eva Anghelescu
De îmbunătățit0 suflu
Contexthttp://www.petitieonline.ro/petitie-p62071041.html
PS.nu pot să-ți răspund unde e, Daniel
Țepeș nu vine sigur
PS.nu pot să-ți răspund unde e, Daniel
Țepeș nu vine sigur
Pe textul:
„Pentru București și dacă nu pentru el, pentru noi" de alice drogoreanu
0 suflu
Contextaici ai un vers foarte mișto foaarte mișto
(în) spatele tău miroase a pădure de brazi. (ar fi putut fi o rută perfectă pentru întreg).pt care nu pot decât să te felicit chit că n-are importanță asta.
despre tot restul mă abțin că e din ciclul unghii piele coaste sau intercostale - tot aia. și nu mai pot demult cu ele cum nici ele nu mai pot nimic în poezie. de mult. iar titlul e prost ideea de scenă de cuplu tre să fie gustul pe care eu cititorul să-l atribui textului. nu un rezumat al lui. mai degrabă câte lucruri minunate ăla e bun de.
(în) spatele tău miroase a pădure de brazi. (ar fi putut fi o rută perfectă pentru întreg).pt care nu pot decât să te felicit chit că n-are importanță asta.
despre tot restul mă abțin că e din ciclul unghii piele coaste sau intercostale - tot aia. și nu mai pot demult cu ele cum nici ele nu mai pot nimic în poezie. de mult. iar titlul e prost ideea de scenă de cuplu tre să fie gustul pe care eu cititorul să-l atribui textului. nu un rezumat al lui. mai degrabă câte lucruri minunate ăla e bun de.
Pe textul:
„Scenă de cuplu (cu bătaie metafizică)" de Carmen Sorescu
0 suflu
ContextAm plecat de acolo, gândindu-mă cu câtă migală
Am plecat de acolo cu regretul că nu am putut asista
în fine, o relatare searbădă și artificioasă pe un subiect care ar fi avut savoare. păcat.
Am plecat de acolo cu regretul că nu am putut asista
în fine, o relatare searbădă și artificioasă pe un subiect care ar fi avut savoare. păcat.
Pe textul:
„Veșnicia s-a născut la sat" de Vali Slavu
0 suflu
Contextprima strofă e cam o explicație mai mult decât un intro și nu ajută nici nu pregătește cu nimic textul (cerc praf călcâi - clișee)
afară nu mai plouă de mult
sperietoarea de ciori face nuntă
pe tarlaua vecină
și dansăm
cu toții
sub un cer pustiu
în loc de lacrimi ne curg balele
ca unor varani
apoi am murit
și-am cerut apă- e bun de titlu.
afară nu mai plouă de mult
sperietoarea de ciori face nuntă
pe tarlaua vecină
și dansăm
cu toții
sub un cer pustiu
în loc de lacrimi ne curg balele
ca unor varani
apoi am murit
și-am cerut apă- e bun de titlu.
Pe textul:
„Peyote II" de lucian m
0 suflu
Contexte un poem frumos. păcat că e în pagină de autor. ar mai fi însuflețit pagina principală.
Pe textul:
„Oprește-te" de Laurentiu Nastasa
0 suflu
Contextștiu că textele tale conțin pe lângă multe altele rumegate îndelung
și cluuri. și revelații. dar crede-mă că aici n-ai nevoie de intro
preambul sau stativ. frumos ar fi fost să vorbești la timpul #(glumesc)
să vorbești la persoana I. asumat + să rămână în tonul f intim și personal din pasajul final.
pentru că acolo ai spus probabil cel mai fin lucru din viața ta:
descoperi, ascuns în părul
fetei de lângă ușă,
cel mai bun semn de carte din viața ta.
și cluuri. și revelații. dar crede-mă că aici n-ai nevoie de intro
preambul sau stativ. frumos ar fi fost să vorbești la timpul #(glumesc)
să vorbești la persoana I. asumat + să rămână în tonul f intim și personal din pasajul final.
pentru că acolo ai spus probabil cel mai fin lucru din viața ta:
descoperi, ascuns în părul
fetei de lângă ușă,
cel mai bun semn de carte din viața ta.
Pe textul:
„Freshness" de Traian Rotărescu
0 suflu
Contextștiu că per ansamblu dacă te uiți pe textul tău nu-i vei găsi fisuri sau ceva de reproșat. dar eu îți spun că
tot per ansamblu eu nu rămân cu nimic. mi-ai enunțat deja că te-ai sinucis sau că te dor coastele de lacrimi - nu m-ai făcut nici să te cred nici să simt asta. ca exercițiu cu sucitu vorbelor - e ok. mai ai calea spre naturalețe și story.
și plz titlul o titlul wtf îmi vine să-ți sar în ajutor cu un servețel să-ți scot pârlitele de bace din ochi să nu ți se inflameze. e o imagine nasoală și nefirească tocmai prin plasticitatea ei
tot per ansamblu eu nu rămân cu nimic. mi-ai enunțat deja că te-ai sinucis sau că te dor coastele de lacrimi - nu m-ai făcut nici să te cred nici să simt asta. ca exercițiu cu sucitu vorbelor - e ok. mai ai calea spre naturalețe și story.
și plz titlul o titlul wtf îmi vine să-ți sar în ajutor cu un servețel să-ți scot pârlitele de bace din ochi să nu ți se inflameze. e o imagine nasoală și nefirească tocmai prin plasticitatea ei
Pe textul:
„În coada ochiului am fructe de pădure" de Carmen-Iulia Ciumarnean
0 suflu
Contextnivel maxim de [noi&ceilalți]. gradul cel mai înalt de
ăsta e sensul folosit de mine, mădălina. sau poate doar mă doare f tare capu\' azi și nu se înțelege ce vreau să spun.
ăsta e sensul folosit de mine, mădălina. sau poate doar mă doare f tare capu\' azi și nu se înțelege ce vreau să spun.
Pe textul:
„Îmi amintesc cerul în ziua în care oamenii râdeau" de raluca sandor
Recomandat0 suflu
Contexte un poem curat și frumos. despre zilele cu căldura aia omenească = familie. aproape singurul lucru care ne ține pe aici oarecum întregi, oarecum vii. un sumum de noi și ceilalți, de gesturi și de întâmplări.
am niște amendamente:
aici \"bunicul a adus râșnița din metal strălucind \" încarci degeaba cu strălucind, e metal, strălucește. mai ales că ai mai sus soarele exploda - se înțelege că e o zi luminoasă.
apoi cartușele care vine după ceștile și sună aiurea, poate e mai bine cartușe.
și cred că finalul e doar ăsta : cerul ținea lumina dintr-odată
mama a zis nu plânge.(întreg poemul lasă gustul unei familii îmbrățișate)
app de final. că-mi place în mod deosebit. dacă îmi dai acordul îl voi folosi ca titlu pentru o fotografie. cândva.
am niște amendamente:
aici \"bunicul a adus râșnița din metal strălucind \" încarci degeaba cu strălucind, e metal, strălucește. mai ales că ai mai sus soarele exploda - se înțelege că e o zi luminoasă.
apoi cartușele care vine după ceștile și sună aiurea, poate e mai bine cartușe.
și cred că finalul e doar ăsta : cerul ținea lumina dintr-odată
mama a zis nu plânge.(întreg poemul lasă gustul unei familii îmbrățișate)
app de final. că-mi place în mod deosebit. dacă îmi dai acordul îl voi folosi ca titlu pentru o fotografie. cândva.
Pe textul:
„Îmi amintesc cerul în ziua în care oamenii râdeau" de raluca sandor
Recomandat0 suflu
Contexttocmai de asta spuneam. prima imagine când spui convoi de camioane e praful. e la mintea cocoșului. m-am gândit de ce ai spus așa dar mi se părea ca e prea facil pt lector; asociat însă cu ideea de placă de gramofon hârâind over and over and over parcă dobândește altă valență.
Pe textul:
„amintiri ulterioare" de ștefan ciobanu
0 suflu
Contextaș renunța la primul curățat de armă - chiar dacă tu l-ai gândit ca un deschis-închis de poem.
la str.II, ai deja salteaua care stabilește ideea de somn, de ce nu: o iarbă mare
creștea în saltea
anotimpurile? ca și cum s-ar putea dormi dincolo de timp frumoasa adormită gen.
și s-ar face altfel și trecerea lină spre starea activă, cu fredonat și curățat
[foarte departe
fredonam o melodie interbelică
ca un convoi nesfârșit de camioane. imitam
nu știu prin ce minune
la perfecție
sunetul de gramofon ]
iar la ultima strofă , îmi sună mai bine să - în loc de să-mi
la str.II, ai deja salteaua care stabilește ideea de somn, de ce nu: o iarbă mare
creștea în saltea
anotimpurile? ca și cum s-ar putea dormi dincolo de timp frumoasa adormită gen.
și s-ar face altfel și trecerea lină spre starea activă, cu fredonat și curățat
[foarte departe
fredonam o melodie interbelică
ca un convoi nesfârșit de camioane. imitam
nu știu prin ce minune
la perfecție
sunetul de gramofon ]
iar la ultima strofă , îmi sună mai bine să - în loc de să-mi
Pe textul:
„amintiri ulterioare" de ștefan ciobanu
0 suflu
Contextvorbești prea mult. și de multe ori excesul de expresii tari(după părerea ta, cred) și fazele gratuite înneacă pasajele cu potențial
iubire iarna asta
în realitate
trebuie să-ți strig
curvă tembelă
împușcă-te cu dragostea mea.
spînzură-te
de ea. fă-ți cătușe și
leagă-te de pământ
*draga mea, te iubesc*
ca și cum ți-aș spune dovlecel,
adu-mi și mie un prosop de bucătărie
sau dulceață din cămară
nu ți se mișcă niciun
mușchi privești
în gol umbrele care cresc
între noi
strig
nenorocito, vreau să ți-o trag
brusc
tremuri ca piftia
camera se rotește poftele se
întind pe podea
în noaptea asta oamenii din cartierul
nostru mestecă frig sau
poate doar noi ne-am schimbat puțin
am impresia că de fiecare dată când mă
ridic de la masă mă
las în urmă
puțin câte puțin
iubire iarna asta
în realitate
trebuie să-ți strig
curvă tembelă
împușcă-te cu dragostea mea.
spînzură-te
de ea. fă-ți cătușe și
leagă-te de pământ
*draga mea, te iubesc*
ca și cum ți-aș spune dovlecel,
adu-mi și mie un prosop de bucătărie
sau dulceață din cămară
nu ți se mișcă niciun
mușchi privești
în gol umbrele care cresc
între noi
strig
nenorocito, vreau să ți-o trag
brusc
tremuri ca piftia
camera se rotește poftele se
întind pe podea
în noaptea asta oamenii din cartierul
nostru mestecă frig sau
poate doar noi ne-am schimbat puțin
am impresia că de fiecare dată când mă
ridic de la masă mă
las în urmă
puțin câte puțin
Pe textul:
„e foarte greu să-ți vorbesc despre " de Alexandru Gheție
0 suflu
Contextnu mă, e fiscu. s-ar putea să pună sechestru pe calculator că animalele nu prezintă interes. deși mai bine era administratoru - pe ăla îl mai aburești
Pe textul:
„vremea marilor interogații" de iulian poetrycă
0 suflu
ContextTrage-ți o plapumă peste cap și caută în ele
un templu - în ele, care? în ele plapuma sau în ele capul?
în rest cam multă canoneală (jupuit ridicat yoga like) pentru scrisu ăsta. simplu ai încercat?
un templu - în ele, care? în ele plapuma sau în ele capul?
în rest cam multă canoneală (jupuit ridicat yoga like) pentru scrisu ăsta. simplu ai încercat?
Pe textul:
„cum să scrii, dacă ești eu" de Diana Frumosu
0 suflu
Contextcu-co ăla sună ca naiba (cu conștiințe-alterate) și ca sonor suferă
și de ce te rățoi așa cu semnele alea de exclamare?
și de ce te rățoi așa cu semnele alea de exclamare?
Pe textul:
„Poluat" de Ecaterina Ștefan
0 suflu
Contextstau f prost când primesc ceva. un cadou neașteptat ba chiar nemeritat. de asta uit sau nu pot să mulțumesc ba chiar să mă și exprim. nikogda e mulțumescul meu tardiv unui om care mi-a trimis cărți. multe cărți.
Pe textul:
„nikogda feat vorona remix" de alice drogoreanu
0 suflu
Contexte f relevant pt mine ce spui. ca feedback. că ai cautat karenina sau smth about her in text. că aveai așteptările astea. îmi confirmă că citim absolut personal totul. un titlu ar trebui să fie o bilă. una de biliard. să se ciocnească de altele și să producă efecte. strategii. de câte ori mă simt la rândul meu un cumpărător ușor păcălit mă gândesc că trebuie să fie ceva altfel care-mi scapă la prima mână. mă ajută să n-am prejudecăți și superficialități. de obicei câștig nu pierd. mulțumesc.
e corectă observația ta cu căsoaiele. am prostu obicei de a folosi chestii care zgârie. a fojgăi de ex. expresii nasoale nepotice. pe care le prefer pentru că sunt atât de reale chiar dacă dau disconfort. dar realul nu e fair nici biutiful.
nici eu.
e corectă observația ta cu căsoaiele. am prostu obicei de a folosi chestii care zgârie. a fojgăi de ex. expresii nasoale nepotice. pe care le prefer pentru că sunt atât de reale chiar dacă dau disconfort. dar realul nu e fair nici biutiful.
nici eu.
Pe textul:
„iarna e bine să fii karenina" de alice drogoreanu
0 suflu
Contexteroare. dar las-o așa.
uite îți dau un exemplu: o mie de umbre hoinărind pe ciment
pt mine e o imagine foarte mișto văd un hăitaș un vânător ținându-și copoiul pe urmele alea. e o căutare. de sensuri de logică a întâmplării de răspunsuri de ce vrei tu.
la asta mă refer și de asta dacă adaosurile nu sunt bine dozate și extrem de sintetice se pierde o imagine reușită într-un morman de haine (să le spunem haine) pe mine mă pierzi. asta pt că văd că o iei f personal iar pe mine prea puțin mă interesează ce faci cu ce spun. deși mă implic tastându-ți. în principiu eu personal nu câștig nimic dacă tu scrii mai bine sau mai rău.
uite îți dau un exemplu: o mie de umbre hoinărind pe ciment
pt mine e o imagine foarte mișto văd un hăitaș un vânător ținându-și copoiul pe urmele alea. e o căutare. de sensuri de logică a întâmplării de răspunsuri de ce vrei tu.
la asta mă refer și de asta dacă adaosurile nu sunt bine dozate și extrem de sintetice se pierde o imagine reușită într-un morman de haine (să le spunem haine) pe mine mă pierzi. asta pt că văd că o iei f personal iar pe mine prea puțin mă interesează ce faci cu ce spun. deși mă implic tastându-ți. în principiu eu personal nu câștig nimic dacă tu scrii mai bine sau mai rău.
Pe textul:
„ora exactă pentru a te întoarce" de Silvia Goteanschii
0 suflu
Context